Aceasta, cu toate că biserica fusese reparată după cutremurul din 1977.
Demolarea a început pe 16 iunie, după numai trei zile de la decizia Elenei Ceaușescu. În primele două zile a fost demolată casa parohială, iar dărâmarea bisericii a început pe 18 iunie, într-o zi de joi, își amintește preotul.
„Vineri, la ora 18.00, era deja un covor de lumânări”, adaugă el. Aflând că se va demola biserica, mai mulți credincioși s-au adunat la Sfânta Vineri și, potrivit preotului, s-au scandat lozinci împotriva comunismului.
În plus, „când militarii și cei de la ICRAL au aflat că se demolează și biserica, nu doar casa parohială, au fugit de pe teren. Nu au mai vrut să participe la lucrări”, povestește Gelu Bogdan.
Pentru continuarea lucrărilor au fost aduși deținuți, iar lăcașul de cult a fost pus la pământ în numai două zile.
„A fost de un vandalism extraordinar”, spune preotul, care a reușit să salveze multe din bunurile de preț ale bisericii, pe care le-a dus la alte lăcașuri de cult. Pe de altă parte, Securitatea a luat toate actele de proprietate ale bisericii.
Preotul Gelu Bogdan a început, după 1990, demersurile de reconstrucție a Sfintei Vineri. Abia după 17 ani a primit o bucată de pământ pentru a reclădi monumentul. După încă cinci ani, construcția este aproape încheiată, grație donațiilor de la credincioși.
Autoritățile nu s-au grăbit să finanțeze reconstrucția unui monument vechi de aproape 400 de ani. Singurul care a dat fonduri este fostul primar al sectorului 3, Liviu Negoiță, cel care a alocat și 1.020 de metri pătrați de teren pe care să fie ridicată din nou Sfânta Vineri.
