La o zi după ce presa germană a dezvăluit că autoritățile de la Berlin au emis un mandat de arestare pentru atacul din 2022 asupra conductelor de gaz Nord Stream, guvernul ucrainean a negat joi orice implicare, transmite Deutsche Welle.

Autoritățile îl caută pe cetățeanul ucrainean Volodimir Z., care ar fi închiriat un iaht german pentru a aduce explozibili și echipament de scufundare la locația conductelor din Marea Baltică.

La 26 septembrie 2022, au fost raportate explozii și scurgeri de gaze de-a lungul conductei, în apropierea insulei daneze Bornholm. Nord Stream 1 și Nord Stream 2, nefiind încă operaționale, au fost mult timp controversate din cauza furnizării de gaze din Rusia către Europa, chiar și după invazia în Ucraina.

Se crede că Volodimir Z. a acționat cu cel puțin doi, până la cinci complici. Informațiile publicate inițial de ARD, Süddeutsche Zeitung și Die Zeit arătau că nu au descoperit nicio legătură cu guvernul de la Kiev, lucru confirmat joi de oficiali.

„Un astfel de act poate fi realizat doar cu resurse tehnice și financiare extinse... Și cine deținea toate acestea la momentul atentatului? Doar Rusia”, a declarat consilierul prezidențial Mihailo Podoliak pentru agenția de presă Reuters, întrebat dacă Kievul a știut de dinainte de atac.

Polonia acuză Germania că nu ia acțiune

Atât guvernul ucrainean, cât și cel polonez au atras atenția Germaniei pentru lentoarea cu care a reacționat la informațiile semnalate.

Volodimir Z. a locuit ultima dată într-un sat de lângă Varșovia. Cu toate acestea, după ce mandatul de arestare a fost emis la sfârșitul lunii iunie, el a putut să fugă din țară peste granița cu Ucraina și deci în afara Uniunii Europene.

O purtătoare de cuvânt a Parchetului General din Varșovia, întrebată de ce Berlinul nu a făcut o înscriere în registrul Schengen care ajută ceilalți membri ai UE să țină evidența mandatelor de arestare internaționale.

„Volodimir Z. a trecut frontiera polono-ucraineană, înainte de arestare, iar polițiștii de frontieră polonezi nu au avut nici informațiile, nici motivele pentru a-l aresta, deoarece nu figura ca persoană căutată”, a declarat aceasta.

Jurnalistul de investigație Jörg Schmitt, care a făcut parte din echipa care a adus mandatul în atenția publicului, a declarat că aceștia „nu au găsit nicio legătură cu, să spunem, statul ucrainean sau armata ucraineană”.

Cu toate acestea, Schmitt a declarat pentru DW că „avea nevoie de sprijin, de cunoștințe despre cum să creeze sau să lucreze cu materiale explozive și, prin urmare, credem cu tărie că a fost ajutat de... niște militari, dar toate indiciile arată către Ucraina”.

El a declarat că nu se bazează prea mult pe faptul că autoritățile germane sau poloneze vor ajunge să deslușească misterul, din cauza sprijinului pe care îl acordă Ucrainei în fața invaziei Rusiei.