Suntem în ziua cu numărul 457 a războiului din Ucraina. Cel puțin două persoane au murit și peste 20 au fost rănite în urma unui atac cu rachetă asupra unei clinici din Dnipro. Peste noapte, Rusia a lansat cel de-al 13-lea atac aerian de luna aceasta asupra Kievului. Toate rachetele au fost doborâte, au transmis autoritățile ucrainene. Mai multe resturi s-au prăbușit peste clădirile din capitală, dar nu au fost raportate victime. Explozii au fost și în orașul rusesc Krasnodar, unde localnicii spun că au auzit zgomot de drone la primele ore ale dimineții. Între timp, cerește presiunea internațională asupra Moscovei, după ce Putin a anunțat că a trimis deja arme nucleare în Belarus. Japonia spune că va spori sancțiunile împotriva Federației Ruse. Iar serviciile de spionaj ucrainene recunosc că prima lor prioritate este asasinarea dictatorului rus Vladimir Putin.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

ACTUALIZARE 22:50 Rușii pregătesc o provocare masivă printr-o operațiune sub steag fals în care să imite un atac asupra centralei nucleare Zaporojie în următoarele ore, potrivit Serviciului de spionaj militar al Ucrainei.

Sursa citată precizează că rușii plănuiesc un atac asupra zonei în care se află centrala nucleară. După aceea, ei ar urma să anunțe scurgerea de substanțe radioactive, motiv pentru care ar da vina pe Ucraina. 

Rușii au sabotat vineri rotația planificată a personalului din misiunea de monitorizare trimisă de IAEA la Zaporojie. 

Potrivit Serviciului de spionaj, rușii vor să provoace comunitatea internațională pentru a efectua o anchetă detaliată ce va necesita o încetare a focului. Rusia ar urma să folosească aceasta pentru regruparea forțelor de ocupare și să oprească contraofensiva ucraineană, conform sursei citate.

ACTUALIZARE 21.20 Ucraina are nevoie de patru escadrile de avioane americane de luptă de tip F-16 - adică de 48 de avioane în total -, pentru ”eliberarea ţării de agresor”, estimează într-un mesaj postat pe Twitter Ministerul ucrainean al Apărării, potrivit News.ro.

În urmă cu exact o săptămână, preşedintele american Joe Biden a deschis uşa livrării Kievului, de către alte ţări, s unor avioane americqne de vânătoare de tip F-16.

Principalul avantaj al acestui tip de avion este polivalenţa acestuia, consideră experţii.

Pentagonul a anunţat că nu va contesta transferul de avioane americane de vânătoare de tip F-16 Ucrainei de către terţe ţări.

Premierii britanic Rishi Sunak şi olandez mark Rutte au anunţat marţi, în marja unui summit al Consiliului Europei (CoE), la Reykjavik, că vor facilita înfiinţarea unei coaliţii internţaionale care să consolideze apărarea aeriană ucraineană.

Preşedintele american Joe Biden i-a informat pe aliaţii europeni ai Statelor Unite că le va permite să transfere avioane americane de tip F-16 Ucrainei.

ACTUALIZARE 19.50 Rusia este deschisă unui dialog cu Ucraina, i-a transmis preşedintele rus Vladimir Putin, într-o convorbire la telefon, omologului său brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, anunţă vineri Kremlinul, relatează AFP, citat de News.ro.

Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a reiterat anerior, într-un mesaj postat pe Twitter, voinţa Braziliei de a discuta cu ambele părţi ale Războiului din Ucraina.

ACTUALIZARE 19.40 Ţările de Jos 'iau în considerare în mod serios' să trimită avioane de luptă F-16 Ucrainei, dar nu au luat încă o decizie finală, a declarat vineri prim-ministrul Mark Rutte, transmite Reuters.

În cursul săptămânii, Ţările de Jos afirmaseră că vor să înceapă cât mai curând posibil antrenamentul piloţilor ucraineni pe F-16.

Întrebat dacă ţara sa va trimite avioane F-16 Ucrainei, Rutte a răspuns într-o conferinţă de presă că decizia finală nu a fost luată, dar a adăugat că, 'dacă începi să antrenezi, este evident că este ceva ce iei în considerare în mod serios'.

O decizie de trimitere de avioane F-16 depinde de aprobarea din partea Statele Unite, a spus Rutte, potrivit căruia ţara sa ar avea, potenţial, avioane de luptă pe care să le doneze întrucât în prezent îşi retrage treptat din uz aparatele F-16.

Potrivit datelor de la Ministerul Apărării, Ţările de Jos au în prezent 24 de avioane F-16 operaţionale care vor fi scoase din uz până la mijlocul lui 2024. Alte 18 aparate sunt acum disponibile la vânzare, pentru 12 dintre acestea fiind deja găsit un cumpărător interesat.

Vinerea trecută, preşedintele american Joe Biden a dat undă verde programelor de antrenament al piloţilor ucraineni pe F-16, iar omologul său ucrainean Volodimir Zelenski i-a dat asigurări că avioanele nu vor intra pe teritoriul Federaţiei Ruse.

Occidentul afirmă că vrea să ajute Ucraina să învingă Rusia, dar a insistat în mod repetat că nu doreşte să declanşeze o confruntare directă între NATO şi Rusia.

ACTUALIZARE 19.30 Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat vineri că vede "obstacole serioase" în ceea ce priveşte căutarea unei soluţii paşnice în Ucraina, în cadrul întâlnirii cu emisarul chinez Li Hui la Moscova, potrivit AFP.

În cursul întrevederii, care, potrivit media oficiale ruse a durat o oră şi jumătate, "ministrul rus de externe a reafirmat angajamentul Moscovei în favoarea unei rezolvări politico-diplomatice a conflictului, menţionând în special obstacole serioase create de Ucraina şi de susţinătorii săi occidentali în calea reluării negocierilor de pace", a precizat diplomaţia rusă într-un comunicat de presă.

"Serghei Lavrov şi-a manifestat recunoştinţa faţă de China pentru poziţia sa echilibrată faţă de criza ucraineană şi şi-a exprimat înalta apreciere faţă de dorinţa Beijingului de a juca un rol pozitiv în rezolvarea acesteia', a adăugat MAE rus, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Li Hui, fost ambasador chinez la Moscova timp de zece ani, a fost trimis de Beijing pentru a discuta despre o rezolvare politică a conflictului în Ucraina. De o săptămână, el efectuează un turneu în Europa.

În timpul vizitei sale săptămâna trecută la Kiev, Li Hui a purtat discuţii cu şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, care a insistat pe "respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei".

După aceste discuţii, China a declarat că doreşte "să creeze cel mai mare teren comun pentru rezolvarea crizei ucrainene şi să depună eforturi proprii pentru a pune capăt luptelor şi o încetare a focului şi a restabili pacea cât mai curând posibil".

Kievul a declarat că ministrul său de externe i-a transmis lui Li Hui că nu va accepta nicio propunere care să implice pierderea de teritoriu de către Ucraina sau îngheţarea conflictului.

ACTUALIZARE 17:30 Cancelarul german Olaf Scholz a declarat vineri că un conflict îngheţat de-a lungul graniţelor teritoriilor ocupate de Rusia în Ucraina „nu ar face decât să legitimeze raidul lui Putin”, potrivit DPA.

„Rusia trebuie să înţeleagă că scopul nu poate fi acela de a încheia un fel de pace rece prin transformarea frontierei actuale într-o nouă 'graniţă' între Rusia şi Ucraina”, a declarat Scholz, adăugând: „Asta nu ar face decât să legitimeze raidul lui Putin!” în ţara vecină, scrie Agerpres. „Scopul este mai degrabă o pace justă, iar o condiţie prealabilă pentru aceasta este retragerea de trupe”, a afirmat Olaf Scholz, care nu a dorit să se pronunţe cu privire la viitorul Peninsulei Crimeea, ocupată de Rusia în 2014.

ACTUALIZARE 15:20 Pe rețelele sociale a fost publicată o înregistrare care prezintă o vizită făcută de liderul mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, la „comandamentul” acestei organizații paramilitare. Înregistrarea e filmată și editată într-o manieră similară reportajelor video care prezintă vizite făcute pe front de ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu. „Stilul” reportajului lui Prigojin creează astfel impresia că șeful Wagner s-a lăsat intenționat filmat și prezentat în acest fel, pentru a-l „trola” sau parodia pe Șoigu.

Pe 25 mai, când a anunțat retragerea trupelor Wagner din Bahmut, Prigojin nu a pierdut ocazia să mai ironizeze armata rusă. El a prezentat doi mercenari Wagner „pe care i-a lăsat în urmă” să aibă grijă de militarii din subordinea lui Șoigu.

„Ei sunt doi oameni pe care îi lăsăm celor din armată (forțele regulate)”, a spus Prigojin. „Biber și Dolic. De aceea, în momentul în care soldaților din armată le va greu, ei doi se vor ridica și vor bloca calea armatei ucrainene. Băieți, să nu-i supărați pe soldați”.

Citește continuarea AICI.

ACTUALIZARE 15:00 Cel puțin două persoane au murit și 23 de persoane au fost rănite în urma atacului asupra unei unități medicale din orașul Dnipro, din centrul Ucrainei, vineri.

Un bărbat de 69 de ani „tocmai trecea pe acolo când racheta a lovit orașul”, iar cadavrul altui bărbat „a fost scos din dărâmături”, a declarat Serghei Lysak, șeful administrației militare regionale.

ACTUALIZARE 13:45 Autoritățile din Dnipro au revizuit bilanțul atacului cu rachetă în care a fost distrusă o clinică din orașul Dnipro. Sunt 23 de persoane rănite, dintre care 21 au fost spitalizate, spune Serghei Lysak, guvernatorul local.

Persoana care a murit este un bărbat de 69 de ani, care a fost surprins de atacul cu rachetă în timp ce trecea prin zonă.

De asemenea, sunt patru persoane date dispărute.

Atacul a fost condamnat și de Olena Zelenska, soția președintelui Zelenski.

"Unitățile medicale ucrainene și obiectivele civile sunt din nou atacate. Este dovada unui nivel groaznic de cinism să lovești un dispensar din regiunea Dnipropetrovsk cu rachete. Condoleanțele mele celor care suferă de pe urma acestui atac terorist", a transmis aceasta.

ACTUALIZARE 12:30 O persoană a murit și 15 sunt rănite în urma unui atac cu rachetă care a lovit o clinică din Dnipro, a anunțat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Atacul a avut loc vineri dimineață, iar printre răniți se numără și doi copii, spun autoritățile locale.

"Teroriștii ruși confirmă din nou statutul lor de luptători împotriva a tot ceea ce este uman și onest. Un atac cu rachetă asupra unei clinici din Dnipro. Deocamdată știm că o persoană a fost ucisă și 15 rănite. Dărâmăturile sunt înlăturate și victimele sunt salvate. Toate serviciile sunt implicate. Condoleanțele mele familiei persoanei decedate. Trebuie să-i înfrângem irevocabil pe acești inumani și cât mai rapid posibil. Pentru că timpul care trece înseamnă vieți. Pentru că oamenii sunt cel mai prețios bun al Ucrainei", a declarat Volodimir Zelenski.

Orașul Dnipro a fost bombardat și peste noapte. Guvernatorul regiunii spune că printre răniți se numără și doi copii de trei și șase ani.

"Doi copii se numără printre răniții din Dnipro. Băieți de trei și șase ani. Ambii sunt spitalizați. Doctorii spun că rănile sunt moderate. Au fost spitalizați, de asemenea, 11 adulți. Doi sunt în stare gravă", a transmis guvernatorul.

Capitala Ucrainei a fost atacată din nou cu rachete, în noaptea de joi spre vineri, au anunțat autoritățile locale. Este cel de-al 13-lea atac de la începutul acestei luni, potrivit The Guardian.

Șeful Administrației Militare a Kievului, Serghei Popko, a transmis că au fost folosite rachete balistice lansate de pe bombardiere Tupolev din zona Mării Caspice. Toate au fost interceptate și doborâte.

Încă nu se știe dacă au fost victime. Fragmente ale rachetelor s-au prăbușit peste un mall, o locuință și mai multe mașini parcate, au transmis autoritățile locale.

Rusia a lansat, în ultimele săptămâni, o serie de atacuri cu rachete și drone asupra Ucrainei, aparent în încercarea de a epuiza apărarea antiaeriană ucraineană în contextul anticipatei contraofensive.

Mai multe explozii au avut loc în centrul orașului Krasnodar, în sudul Rusiei, în dimineața zilei de vineri, a raportat canalul localt de Telegram "Baza", scrie Kiev Independent.

Într-o filmare de amator poate fi văzut un incendiu, iar la scurt timp flama unei noi explozii, în jurul orei 4 dimineața.

Potrivit "Baza", apărarea antiaeriană a orașului a fost activată, iar mai mulți localnici au spus că au auzit zgomot de drone.

Exploziile au fost confirmate de autoritățile din Krasnodar, într-un comunicat care precizează că nu au fost victime, potrivit Pravda.com.ua.

Tot în zona Krasnodar a avut loc o explozie la o rafinărie, pe 5 mai, când martorii au spus că a fost vorba de un atac cu dronă.

Japonia va aplica sancţiuni suplimentare Rusiei, a anunţat vineri şeful de cabinet al premierului nipon, Hirokazu Matsuno.

Matsuno a condamnat, de asemenea, anunţul de joi referitor la desfăşurarea de arme nucleare tactice de către Rusia în Belarus, spunând că aceasta va intensifica şi mai mult circumstanţele create de invadarea Ucrainei.

"Fiind singura ţară care a suferit bombardamente atomice în timpul războiului, Japonia nu acceptă niciodată ameninţarea nucleară a Rusiei, cu atât mai puţin utilizarea acesteia", a declarat Matsuno, potrivit Agerpres.

Liderii statelor membre G7 şi-au arătat săptămâna trecută hotărârea de a sprijini Ucraina cu ajutoare militare suplimentare şi sancţiuni împotriva Rusiei, la summitul anual desfăşurat în primul oraş din lume care a suferit un bombardament atomic, Hiroshima.

Într-o acţiune coordonată cu G7, Japonia va îngheţa activele a 78 de grupuri şi 17 persoane, inclusiv ofiţeri de armată din Rusia şi va interzice exporturile către 80 de entităţi ruseşti, cum ar fi laboratoarele de cercetare afiliate armatei, potrivit unui comunicat publicat vineri de Ministerul de Externe.

Japonia va interzice, de asemenea, furnizarea de servicii de construcţii şi inginerie Rusiei, mai multe detalii referitoare la această măsură urmând să fie anunţate la o dată ulterioară, se arată într-un comunicat al Ministerului Comerţului de la Tokio.

Adjunctul directorului serviciului militar ucrainean de informaţii, generalul Vadim Skibiţki, a dezvăluit, într-un interviu acordat cotidianului german Die Welt, că "prioritatea absolută" a serviciilor sale este asasinarea președintelui rus Vladimir Putin.

"El este în capul listei noastre", a dat asigurări şeful reţelei militare de spionaj. Acesta a spus că războiul rus din Ucraina se va încheia doar prin moartea comandantului suprem al armatei ruse, care "coordonează" ofensiva rusă şi "decide ceea ce se întâmplă" pe front.

El a recunoscut, însă, că Putin este o ţintă dificilă, deoarece stă "închis" mai tot timpul.

"Până la urmă, fiecare va trebui să dea socoteală pentru faptele sale", a declarat Skibiţki. "Putin îşi dă seama că ne apropiem tot mai mult de el, dar îi este totodată frică să nu fie ucis de-ai lui", a mai spus acesta.

Puteți citi știrea completă AICI.