Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat miercuri, după consultările de la Cotroceni, că România poate asigura logistic şi infrastructural un sprijin pentru Ucraina, pentru statele UE şi pentru cei care doresc să se implice mai activ, dar fără trupe româneşti în Ucraina.

„Este o iniţiativă pe care o apreciez enorm de mult, după foarte mulţi ani. (...) Au fost trei subiecte pe care le-am abordat. În primul rând era chestiunea legată de aşteptarea, solicitarea, propunerea Statelor Unite către Uniunea Europeană de a asuma mai multă responsabilitate privind apărarea Europei. Ce înseamnă acest lucru? Investiţii în industria militară, pe de o parte, pe de altă parte, crearea unor forţe comune militare pentru statele Uniunii Europene, bineînţeles nu împotriva armatelor naţionale şi nu împotriva Alianţei Nord-Atlantice, ci pentru a apăra în caz de necesitate Uniunea Europeană. Din acest punct de vedere, de ani de zile noi susţinem că, da, Uniunea Europeană, statele membre din Uniunea Europeană ar fi trebuit să investească mai mult în propria apărare, fiindcă nu se poate susţine pe termen foarte lung şi nu se poate aştepta de la Statele Unite să fie cele care asigură apărarea Uniunii Europene”, a declarat Kelemen Hunor într-o conferinţă de presă susţinută la Parlament, potrivit Agerpres. 

În acelaşi timp, a adăugat liderul UDMR, fără Statele Unite ale Americii, în acest moment, nu există posibilităţile militare tehnice pentru o apărare eficientă a statelor membre din Uniunea Europeană şi din Alianţa Nord-Atlantică.

„România trebuie să investească în industria militară. Trebuie să căutăm forme prin care putem să susţinem industria noastră proprie, dar în acelaşi timp trebuie şi o diversificare a acestor investiţii, de exemplu în drone sau în altă tehnică, a secolului XXI. De aici detaliile vor fi importante pentru specialişti, dar nu este numai vorba de o creştere a cheltuielilor militare, aceste cheltuieli trebuie făcute cu cap şi coordonate, bineînţeles, cu celelalte state din Uniunea Europeană”, a menţionat el.

O a doua chestiune este legată de discuţiile bilaterale între Statele Unite şi Rusia privind încetarea conflictului ruso-ucrainean şi dacă există posibilitatea ca Uniunea Europeană să fie la masa tratativelor prin cineva.

„Aici, sigur, decizia trebuie luată în primul rând de cei care deja au început tratativele, Statele Unite şi Rusia, şi după aceea de statele membre din Uniunea Europeană şi Marea Britanie. Trebuie cineva care are legitimitatea necesară, autoritatea necesară, credibilitatea necesară de a sta la masă. Şi după aceea, sigur, ce se va întâmpla în momentul în care se va ajunge la încetarea războiului. Un armistiţiu va fi primul pas. Noi de foarte mult timp spunem că trebuie să se ajungă la pace. Nu există alternativă. Pacea înseamnă viaţă şi orice om doreşte să susţină viaţa şi construcţia. Războiul înseamnă distrugere şi moarte. Nu poţi să fii pe partea de a distruge infrastructură şi de a omorî oameni. Deci suntem pentru a încheia cât mai repede acest conflict dar, bineînţeles, condiţiile nu le vom putea impune noi din România. Probabil că primul pas va fi un armistiţiu care va deschide calea dialogului. diplomatic, fiindcă nu se poate ajunge la un acord de pace fără să se ştie ce se întâmplă cu teritoriile ocupate. Şi, din acest punct de vedere, primul pas este un armistiţiu ca să existe posibilitatea discuţiilor mai aprofundate, mai aplicate”, a explicat preşedintele UDMR.

În acest context, a subliniat Kelemen Hunor, „va fi o perioadă lungă de instabilitate”, dar „un armistiţiu se poate obţine relativ repede, ceea ce ar fi de dorit”.

„Nu se va ajunge la un acord de pace de la o zi la alta, dar un armistiţiu se poate obţine relativ repede, ceea ce este de dorit. Garanţiile de securitate cerute de Ucraina sunt importante. În ceea ce ne priveşte, noi suntem împotriva trimiterii trupelor româneşti în Ucraina. Garanţiile de securitate trebuie asigurate inclusiv prin Statele Unite şi România poate asigura logistic şi infrastructural un sprijin pentru Ucraina, pentru statele UE şi pentru cei care doresc să se implice mai activ, dar fără trupe în Ucraina. Asta este concluzia noastră. Asta am spus şi domnului preşedinte Bolojan. Sigur, urmează discuţii mai aplicate la nivelul Consiliului, săptămâna viitoare sau când va fi convocat Consiliul, şi urmează şi discuţii bilaterale Statele Unite - Ucraina, Statele Unite - Marea Britanie şi negocierile de pace cu Rusia”, a subliniat liderul UDMR.

În ceea ce priveşte cheltuielile militare, a amintit Kelemen Hunor, există la nivelul Comisiei Europene o deschidere pentru toate statele, nu numai pentru România, ca aceste cheltuieli, care în anii care urmează în fiecare stat vor cunoaşte o creştere, să fie scoase din deficitul bugetar.

„Asta nu ne ajută foarte mult. Nu trebuie să ne ascundem după degete, fiindcă putem să scoatem noi 2,3% sau cât avem în buget pentru cheltuielile militare, dar deficitul bugetar tot va fi mare şi tot trebuie să reducem deficitul bugetar. Trebuie văzut pentru noi cum putem etapiza aceste investiţii în aşa fel încât şi industria militară să fie susţinută, dar şi economia românească şi bugetul să fie foarte stabil şi foarte sigur. Sunt convins că noi, prin coaliţia de guvernare, vom putea asigura acea stabilitate politică care este necesară în această perioadă, indiferent dacă vorbim de perioada de interimat al domnului preşedinte Bolojan sau după alegerile prezidenţiale, fiindcă orice discuţie, în orice negociere se uită la tine partenerii tăi şi vor să ştie dacă există stabilitate la tine în ţară, dacă există legitimitate, dacă există credibilitate din partea cetăţenilor”, a transmis Kelemen Hunor.