Președintele UDMR și vicepremier în Guvern, Kelemen Hunor, a declarat, miercuri, la Interviurile Digi24.ro, că în problema eliminării pensiilor de serviciu sau cum sunt ele cunoscute – speciale, care depășesc o „anumită limită de bun simț” trebuie o „abordare principială, după aia sectorială”, precum au făcut și majoritatea statelor UE. El spune că pentru cei care se află în serviciul public – exemplu militari, magistrați, diplomați, politicieni - ar trebui acordate „2, 3, 4, 5 puncte” peste contributivitate și să nu depășească salariul. De asemenea, liderul din Coaliție spune că 20% dintre cetățenii României nu acceptă o ajustare, ci vor eliminarea tuturor pensiilor speciale „după această demagogie de 12 ani de zile”. În ceea ce privește jalonul din PNRR privind acest subiect, el afirmă că există încă timp pentru a-l îndeplini, însă că „România nu își permite să piardă bani”. „Și dacă pierdem banii, nu rezolvăm nici problema promisă și ne lovește și furia oamenilor pe bună dreptate”, a mai precizat politicianul.
„Legat de pensiile speciale sau de serviciu, care depășesc o anumită limită de bun simț, au fost discuții dacă se poate găsi o soluție constituțională prin care nicio pensie nu va trece de un anumit plafon. Aici a fost discuția către ce plafon ar trebui să ne uităm și în zona publică, în zona pensiilor de serviciu a fost o propunere să nu fie nicio pensie mai mare decât indemnizația președintelui. Tot ce este peste să fie impozitat.
La pensiile speciale ne-am blocat. Pentru că este greu să găsești o soluție care să fie acceptată de toată lumea, care este în această sferă a pensiilor de serviciu: magistrații, diplomații, militarii și încă câteva categorii și să fie în concordanță cu cerințele Comisiei. Cerința Comisiei era plafonat la 45% din venituri, magistrații au zis 85%, alții 65%, dar nu pot să vă dau soluția pentru că n-o știu. Trebuie să vină fiecare ministru de resort, pentru că el trebuie să negocieze cu cei care sunt în sistemul respectiv și împreună cu ministrul muncii să ne propună o soluție.
Această problemă a apărut din două motive. Nu a fost un sistem foarte bine gândit și a fost o demagogie și un populism de 10-12 ani de zile, fiecare a venit și a spus «Tai eu pensiile speciale». 20% dintre cetățenii României nu acceptă o ajustare, ei vor să eliminăm toate pensiile speciale după această demagogie de 12 ani de zile.
Eu am încercat să am o abordare principială. Am spus că trebuie discutat la nivelul decidenților Parlament, societate civilă, bineînțeles dezbatere publică, după aia Guvern. Dacă noi, statul român, pentru cei care sunt în serviciul public și au niște interdicții, incompatibilități dure, vrem să dăm dincolo de contributivitate, care rămâne baza, 2, 3, 4, 5 puncte, când ies la pensie, în plus, sau nu. Dacă luăm decizia că vrem să dăm pentru cei care se află în serviciul public, atunci baza rămâne contributivitatea, pensia nu poate să fie mai mare decât salariul și trebuie să aplici pentru cei care se află în această situație de a avea interdicții și incompatibilități cât se află în serviciul public.
Trebuie să vezi și vârsta de pensionare. Pentru că, de exemplu, un magistrat să iasă la pensie la 50 de ani, când este cu experiența cea mai bună, necesară, are forța necesară, are și experiența de viață și profesională, societatea are nevoie de această experiență și pleacă la pensie la 50 de ani, nu e corect. Din acest punct de vedere, lucrurile trebuie abordate principial. Asta am propus eu. Și așa poți să ajungi la concluzia, cum au făcut marea majoritate a statelor UE, că pentru cei care se află în serviciul public, militari, magistrați, diplomați, politicieni, dă dincolo de contributivitate câteva puncte. Nu poate să fie mai mare decât salariul.
La militari este o altă abordare, nu poți să-i duci la 60 de ani, să facă ce? Dar problemele mari nu sunt la militari. Ei sunt 24/24 permanent în serviciu.
Trebuie o abordare principială, după aia sectorial trebuie să faci nuanțele necesare. Noi am «economisit» această dezbatere și suntem în situația de a rezolva o problemă care nu este foarte ușor de rezolvat. Mai ales, există presiune din partea oamenilor. Nu vorbesc de Comisie. Vom vedea ce discuții vor fi.
În acest moment România nu riscă nimic (să piardă bani din PNRR – n.red.). Noi am depus acum cererea de plată numărul doi, probabil săptămâna aceasta sau viitoare vom primi un răspuns, și probabil vom avea o plată integrală. Dar pentru tranșa a treia trebuie să depunem mai încolo, după iulie. Avem jaloanele cele mai dificile. Și pentru această tranșă, ori renegociezi cu Comisia, și alte state se pregătesc pentru renegociere, dar trebuie să mergi cu temel făcute, cu argumente și analiză solide de ce vrei să renunți la o anumită reformă. Dar renunțând la o anumită reformă, renunți și la bani. Din punctul meu de vedere, România nu își permite să piardă bani. Și dacă pierdem banii, nu rezolvăm nici problema promisă și ne lovește și furia oamenilor pe bună dreptate, pentru că ei trăiesc cu această promisiune a clasei politice că vom tăia pensiile speciale”, a afirmat Kelemen Hunor.
Reforma sistemului public de pensii și aducerea în linie de contributivitate a tuturor pensiilor este prevăzută ca jalon în PNRR. Proiectul de lege a fost adoptat în primă cameră de Senat, urmând să ajungă în Camera Deputaților - decizională.
Unul dintre amendamentele aprobate, depus de coaliţia de guvernare, spune că nicio pensie nu va depăşi veniturile din timpul activităţii. De asemenea, se introduce un impozit progresiv de până la 15%. Astfel, venitul sub 2.000 de lei nu va fi impozitat, pentru pensiile speciale cuprinse între 2.000 și 6.000 de lei se va aplica un impozit de 10% aplicat diferenței de 4.000 de lei, iar pentru pensiile care depășesc 6.000 de lei se va aplica un impozit de 15%. Pensiile speciale se vor indexa anual cu rata inflaţiei. În plus, nu se va mai permite cumulul pensiilor speciale, dacă cineva a activat în două sisteme speciale, iar în cazul pensiilor din Apărare se elimină cinci sporuri din baza de calcul pentru pensie.
Însă, Comisia Europeană a transmis că Guvernul trebuie să respecte toate observațiile făcute de specialiștii Băncii Mondiale.