Curtea de Apel Cluj a anulat miercuri condamnarea de patru ani închisoare primită în primă instanţă de omul de afaceri Cătălin Hideg, patronul companiei Sanimed International, într-un dosar legat de o fraudă cu fonduri europene în valoare de trei milioane de euro. Acesta a fost primul dosar investigat în România de Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruţa Kovesi. Dosarul va fi rejudecat de Tribunalul Cluj.

Cătălin Hideg este cel care i-a denunţat la DNA pe foştii generali SRI Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă.

Trimis în judecată în octombrie 2022, Cătălin Hideg a fost condamnat în februarie 2024 de Tribunalul Bucureşti la patru ani închisoare cu executare pentru folosire de documente false şi spălare de bani. El avea de plătit Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene suma de 14.440.459 lei.

La apel, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti, însă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a strămutat la Curtea de Apel Cluj, iar această ultimă instanţa a dispus anularea condamnării, urmând ca procesul să se reia de la zero. Decizia este definitivă.

„Admite apelurile formulate de inculpaţii H.R.C. şi SC S. I. I. SRL împotriva sentinţei penale nr. 200/F din data de 16 februarie 2024 pronunţată de Tribunalul Bucureşti pe care o desfiinţează în întregime, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare la Tribunalul Cluj. Menţine măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţa nr.1.000032/2021 din data de 02.05.2022 a Parchetului European - EPPO - Biroul Central Bucureşti, cu privire la bunurile inculpaţilor H. R. C. şi SC S. I. I.SRL, până la concurenţa sumei de 14.440.459 lei în scopul garantării reparării pagubei produse prin infracţiune. Definitivă”, se arată în decizia Curţii de Apel Cluj, potrivit Agerpres.

Potrivit EPPO, frauda reţinută în sarcina lui Cătălin Hideg şi firmei Sanimed se referă la alocarea de fonduri destinate unui centru de cercetare-dezvoltare în domeniul recuperării medicale şi reconstrucţiei biologice RECUMED.

Proiectul RECUMED, finanţat de UE, viza crearea unui centru de cercetare, iar pentru a câştiga o licitaţie, omul de afaceri a depus mai multe declaraţii şi documente false şi inexacte. Acestea erau legate de procedura de acordare a contractului de furnizare de echipamente medicale şi de lucrări de construcţii necesare pentru proiect.

Între 2018 şi 2020, omul de afaceri a obţinut împrumuturi nerambursabile de peste trei milioane de euro.

El nu a acţionat însă izolat, ci în complicitate cu Raluca Ortensia Aelenei, reprezentanta unei companii din Spania, care urma să echipeze centrul de recuperare şi să execute lucrările de construcţii, susţine EPPO.

Anchetatorii îi suspectează pe cei doi că au întocmit declaraţii false prin care atestă că nu sunt în conflict de interese, iar astfel au îndeplinit aparent condiţiile legale privind transparenţa, legalitatea şi concurenţa în procedura de achiziţie. Mai mult, procedura de atribuire a contractului a fost simulată prin depunerea de contraoferte fictive în numele altor firme şi prin depunerea unor documente false care dovedeau că firma spaniolă îndeplinea condiţiile de eligibilitate privind capacitatea tehnică de a derula contractul.

Conform procurorilor, suspecţii au mers chiar mai departe şi, după ce au obţinut fondurile europene, firma din România a transferat banii în conturile firmei din Spania. Sumele au ajuns apoi la alte companii, cu sedii în Cipru şi Portugalia, iar în final o mare parte din bani a fost returnată în conturile beneficiarul iniţial din România, prin emiterea unor facturi false.

Ancheta a arătat că valoarea reală a echipamentelor şi produselor medicale achiziţionate pentru proiect era de circa patru ori mai mică decât cea declarată, iar preţurile iniţiale de achiziţie au fost negociate şi stabilite chiar de primul suspect. Ulterior, valoarea produselor a fost supraestimată prin tranzacţii succesive de la furnizorii iniţiali prin companii din Cipru, Portugalia şi Spania, astfel încât să fie în final vândute beneficiarului din România la preţuri supraevaluate.

Raluca Ortensia Aelenei a ajuns la un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii şi a primit o condamnare cu suspendare.

Cătălin Hideg a devenit cunoscut după ce o firmă a sa a vândut în pandemie statului român 1,7 milioane de măşti la preţuri supraevaluate. Firma avea ca obiect de activitate distribuţia de băuturi alcoolice şi alimente.