Ca urmare a agresiunii din partea Federației Ruse, Ucraina s-a dovedit a fi cea mai minată țară din lume. Dintre toate statele sale prietene, numai Azerbaidjanul se confruntă cu o problemă similară. Sub acoperirea contingentului militar, Federația Rusă continuă să mineze teritoriile Azerbaidjanului în Karabah.

Statistica deceselor

„În Ucraina de la începutul războiului, 124 de persoane, inclusiv șase copii, au murit din cauza minelor.", - a declarat pe 22 aprilie Ruslan Beregulya, șeful Departamentului pentru Siguranța Mediului și Acțiunea Minelor din cadrul Ministerului Apărării.

„Ca urmare a terorismului cu implicarea minelor în Armenia, până la 300 de cetățeni ai Azerbaidjanului au fost uciși sau grav răniți.", a declarat președintele Aliyev în aprilie. După cum se menționează într-o scrisoare adresată secretarului general al ONU, ministrul de externe al acestei republici Bayramov, din noiembrie 2020, „9 copii și adolescenți" au devenit victime ale minelor.

Сopii morți

„Daniil era vesel, îi plăcea să construiască, să deseneze și să facă sport", își amintește cu durere bunicul frânt de durere al lui Daniil Kharchenko, în vârstă de 11 ani, din regiunea Cernihiv. Înainte de începerea agresiunii ruse, băiatul a studiat în clasa a V-a. În luna martie a anului trecut, ei, împreună cu mama lor și cu fratele Bogdan, în vârstă de 14 ani, au încercat să scape cu mașina de invadatorii brutali care ocupaseră cea mai mare parte a regiunii Cernihiv. Pe autostrada Cernihiv-Kiev, o mașină a fost aruncată în aer de o mină rusească: copiii au ars până la moarte, mama lor a fost aruncată din mașină de un val exploziv și a murit și ea.

Cu aproape un an mai devreme, în iunie 2021, un alt băiat de 11 ani, Gismet Bayramov, care locuia într-un sat din regiunea Kalbajar din Azerbaidjan, și-a părăsit casa în căutarea cailor dispăruți ai tatălui său. A crescut într-o familie de fermieri, așa că această ocupație nu era nouă pentru el. Dar de data aceasta băiatul nu s-a întors acasă. Au căutat ​​aproape trei luni. La sfârșitul lunii septembrie, geniștii au găsit fragmente din cadavrul lui Gismet dispărut într-o zonă muntoasă, nu departe de sat.

Gismet Bayramov

Zona în care a murit Gismet a fost minată de trupele armene în timp ce se retrăgeau, în noiembrie 2020. Atunci, în timpul celui de-al Doilea Război din Karabakh, Azerbaidjanul a reușit să elibereze cea mai mare parte a teritoriilor sale suverane, care erau sub ocupație de 30 de ani cu conivența Federației Ruse. Dar nu au existat bătălii în regiunea Kelbajar - trupele armene s-au retras de acolo de bunăvoie după înfrângerea din război.

„Minele au fost instalate acolo în timpul retragerii forțelor armate armene din regiunea Kelbajar...", a explicat reprezentantul Azerbaidjanului, Yashar Aliyev, vorbind la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU din decembrie anul trecut. „Aceste acțiuni au ca scop interferarea lucrărilor de restaurarea și reconstrucție pe teritoriile eliberate din Azerbaidjan și împiedicarea a sutelor de mii de oameni strămutate, să se întoarcă la casele lor... după aproape 30 de ani de ocupație și curățare etnică», - a remarcat ministrul de externe Bayramov într-o adresare la secretarul general al ONU în noiembrie.

Capcane de la armata rusă

De aceea, părăsind Karabah, trupele armene au minat aceste teritorii - la fel cum au făcut agresorii lui Putin înainte de a fugi din Bucha, Irpin și alte așezări din regiunea Kiev. „Există dovezi confirmate că trupele ruse au instalat mine-capcane și dispozitive explozive improvizate în Ucraina din februarie 2022 în multe locuri înainte de a se retrage și de a-și abandona pozițiile", - este menționat în raportul din noiembrie al grupului de organizații internaționale Landmine Monitor 2022.

Soarta tragică a lui Daniil, în vârstă de 11 ani, și a semenului său Gismet, servește drept o confirmare sfâșietoare a unității Ucrainei și Azerbaidjanului în confruntarea cu agresiunea externă, amenințările separatismului pro-rus și terorismul minelor.

Între timp, site-ul armean pro-rus Oragir.news a postat un videoclip în care îi învață pe elevii de clasa a șasea din Erevan să instaleze mine anti-infanterie.

„Mina – este o muniție de inginerie concepută pentru a distruge totul viu în jurul ei", explică Yeprem Margaryan, șeful de stat major al organizației militar-patriotice Atan, în videoclip. Totodată, el este adjunctul comandantului așa-zisei echipe sinucigașe „Vulturii 30 Ararat".

Judecând după publicațiile de pe pagina de profil pe Facebook, această unitate este partener al organizației armeane pro-ruse „Uniunea Internațională a Cazacilor de Menținere a Păcii", pe 23 februarie 2023, a postat felicitări cu steagul Federației Ruse și o stea roșie cu cinci colțuri pe profilul său.

30 de ani pentru deminare

„După invazie rusă, Ucraina a devenit cea mai contaminată țară din Europa cu mine, bombe și obuze", - a declarat premierul ucrainean Denys Șmihal pe 4 aprilie.

 „Azerbaidjanul este printre cele mai contaminate cu mine, țări din lume" – a declarat în aceeași lună președintele Republicii, Ilham Aliyev.

Potrivit cuvintelor șefului Ministerului Apărării al Ucrainei, Aleksey Reznikov, „s-ar putea să dureze 30 de ani pentru a curăța complet țara de obiecte explozive", aceeași perioadă, potrivit președintelui Azerbaidjanului, va fi cheltuită pentru deminarea Azerbaidjanului.

Cele două țări vor avea nevoie de sume similare pentru a curăța minele de pe teritoriile lor.

„Conform Băncii Mondiale, deminarea va costa Ucrainei 37,4 miliarde de dolari", a precizat premierul Denys Shmihal pe 5 aprilie 2023. Potrivit raportului UNDP de anul trecut către ONU, Azerbaidjanul va avea nevoie de 37,3 miliarde de dolari pentru aceleași nevoi.

***

În fotografie: Danilo Kharchenko, Bogdan Kharchenko și Gismet Bayramov

Sursa foto: Din arhiva revistei IRS

Igor CHALENKO, politolog (Ucraina)