Premierul bulgar Nikolai Denkov a confirmat, joi, la Bruxelles, că Ungaria a avertizat că ar putea vota împotriva extinderii Schengen dacă Bulgaria menţine taxa introdusă pe gazul natural rusesc care tranzitează ţara. Momentan, guvernul de la Sofia a amânat colectarea veniturilor de pe urma unei noi taxe pe importurile şi tranzitul de gaze naturale din Rusia.

Prim-ministrul Bulgariei a declarat că executivul UE va media în negocierile privind aderarea deplină la spaţiul Schengen a ţării sale, acum că Austria şi-a anunţat disponibilitatea de a sprijini eliminarea controalelor aeriene.

„Strategia este de a negocia asupra controalelor la frontierele terestre. Am întocmit o propunere şi o vom trimite Austriei. Vom folosi Comisia Europeană ca mediator în aceste negocieri”, le-a spus Denkov jurnaliştilor bulgari la Bruxelles, unde a participat la summitul UE-Balcanii de Vest şi unde ia parte joi şi vineri la Consiliul European.

Premierul bulgar a spus că a discutat aceste chestiuni cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu preşedintele român Klaus Iohannis şi cu cancelarul austriac Karl Nehammer. „Convorbirile preliminare au avut loc, suntem deja dispuşi să continuăm discuţiile”, a adăugat el.

Potrivit lui Nikolai Denkov, nu se discută despre separarea României de Bulgaria în chestiunea aderării la spaţiul Schengen. „Am auzit că autorităţile române menţionează această opţiune, dar nu au ridicat-o bilateral sau cu Comisia”, a menţionat el.

Premierul bulgar a confirmat că Ungaria a avertizat că ar putea vota împotriva extinderii Schengen dacă Bulgaria menţine taxa introdusă pe gazul natural rusesc care tranzitează ţara.

Ungaria a trimis o comunicare oficială în acest sens, chiar dacă la un nivel diplomatic nu foarte ridicat, iar Bulgaria a decis să renunţe la taxă.

„Am decis că nu trebuie să ne asumăm acum riscul cu paşi care nu sunt decisivi pentru Schengen. Taxa era importantă pentru bugetul bulgar şi pentru echilibrarea pieţei de combustibil”, a precizat Denkov.

Denkov a mai spus că Bulgaria sprijină o creştere a cheltuielilor UE pentru protecţia frontierelor şi pentru susţinerea Ucrainei. El a afirmat că din cauza pericolului ca Rusia să atace şi alte ţări europene dacă Ucraina nu este ajutată, cheltuielile ar fi mult mai mari pentru pregătirea Europei de un posibil atac sau pentru prevenirea lui.

Tot joi, preşedintele bulgar Rumen Radev a declarat că se aşteaptă ca Olanda să-şi declare în viitorul apropiat sprijinul deplin pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, a consemnat BTA. El a vorbit despre acest lucru după o întrevedere cu omologul său albanez Bajram Begaj.

Radev a spus că Bulgaria poate adera la Schengen cu frontierele terestre, maritime şi aeriene până la sfârşitul anului, dacă Sofia face eforturi în alte câteva direcţii.

În ceea ce priveşte veto-ul Austriei în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen, Radev a spus că problema este de a convinge nu numai conducerea politică ci şi publicul austriac că este un pas necesar.

Bulgaria a amânat luni colectarea veniturilor de pe urma unei noi taxe pe importurile şi tranzitul de gaze naturale din Rusia, pentru a nu periclita dorita aderare la spaţiul Schengen, în urma posibilelor obiecţii ale Ungariei, transmite DPA, potrivit Agerpres.

Conform unei noi legi, care a fost publicată în octombrie în Monitorul Oficial din Bulgaria şi care a intrat în vigoare imediat, se introduce o taxă de 20 de leva (10,76 dolari) pentru fiecare megawatt oră de gaz provenit din Rusia. Este echivalentul a aproximativ 20% din preţul de referinţă la gaze naturale la Bursa de la Amsterdam.

Taxa urmată să fie plătită de gigantul rus Gazprom. Ungaria, ţară care depinde de gazele ruseşti care trec prin Bulgaria, a spus că măsura autorităţilor de la Sofia este ilegală şi vrea ca Uniunea Europeană să demareze o investigaţie. Serbia şi Macedonia de Nord şi-au exprimat şi ele îngrijorări cu privire la taxa din Bulgaria.

Bulgaria este foarte aproape de a intra în zona de liberă circulaţie Schengen şi nu vrea ca taxa să afecteze acest obiectiv, a declarat Boiko Borissov, liderul formaţiunii politice GERB, aflată la guvernare.

Premierul ungar Viktor Orban ar fi ameninţat că se va opune aderării Bulgariei la Schengen dacă Sofia nu renunţă la taxă.

Autorităţile bulgare au decis să aştepte un mecanism echivalent al UE privind taxarea gazelor ruseşti, a explicat Borissov.

Gazprom nu a anunţat dacă intenţionează să plătească taxa din Bulgaria, ceea ce pune sub semnul întrebării eficienţa măsurii.

Anul trecut, Rusia a încetat să mai livreze gaze naturale Bulgariei după ce ţara vecină a refuzat să plătească în ruble, aşa cum a cerut Moscova după debutul războiului din Ucraina. Cu toate acestea, Bulgaria rămâne o rută importantă pentru tranzitul gazelor naturale ruseşti în regiune. Aproape jumătate din gazele naturale livrate de Rusia prin conducte intră în Bulgaria din Turcia via conducta TurkStream, pentru a fi livrate mai departe în Ungaria, Serbia şi alte părţi din Europa de Sud.

Dacă înainte de războiul din Ucraina aproape toate gazele naturale consumate de Bulgaria veneau din Rusia, în prezent ţara vecină îşi asigură o treime din necesarul anual de gaze via un contract pe termen lung cu grupul SOCAR din Azerbaidjan. De asemenea, Bulgaria primeşte gaze naturale lichefiate via terminalele din Grecia şi Turcia. La rândul său, Serbia lucrează şi ea la un acord cu SOCAR precum şi la un nou interconector de gaze cu Bulgaria.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, că speră ca negocierile pentru aderarea României la spaţiul Schengen să se finalizeze în următoarele două zile. „În primul pas, aerian şi naval, iar anul viitor, aderarea pe terestru”, a spus Ciolacu. 

„Pentru anul acesta sperăm să finalizăm în următoarele două zile negocierile pentru aderarea la spaţiul Schengen, în primul pas, aerian şi naval şi de asemenea să finalizăm cât mai mult din infrastructură”, a spus premierul.

 Klaus Iohannis spunea însă, joi seară, după discuțiile cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer și premierul Bulgariei, Nikolai Denkov, că negocierea rămâne complicată. 

„Negocierea pe Schengen rămâne complicată. (...)Toată lumea este foarte implicată și, la un moment dat, dacă dintr-o dată se arată o soluție ea poate fi pusă în termeni formali, dar mai avem de lucru până atunci”, a declarat președintele.