Iulie 2023 a fost confirmată drept cea mai caldă luna din istoria măsurătorilor meteorologice, conform agenției europene Copernicus. Specialiștii spun că datele pentru această lună au depășit toate estimările și au bătut recordul înregistrat precedent, al lunii iulie 2019.
Luna trecută, marcată de canicule şi incendii pe toată suprafaţa globului, a fost cu 0,33 de grade Celsius mai caldă decât luna care deţinea până în prezent recordul (iulie 2019, cu o temperatură medie de 16,63 de grade Celsius). Temperatura aerului a fost, de asemenea, cu 0,72 mai mare decât media (1991-2020) pentru iulie, au transmis cei de la Copernicus.
Estimările arătau deja din 27 iulie, cu câteva zile înainte de încheierea lunii, că aceasta va fi cea mai fierbinte din istorie, în condițiile în care se înregistraseră deja numeroase recorduri în zilele care trecuseră. Atunci, estimările l-au făcut pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, să ridice un nou semnal de alarmă și să afirmă că planeta a depășit de era încălzirii globale și a intrat în cea a „fierberii globale”.
Oceanele sunt, de asemenea, dovada acestei evoluţii îngrijorătoare după ce temperaturile de la suprafaţă au fost anormal de ridicate începând din aprilie şi au atins niveluri fără precedent în iulie.
Un record absolut a fost atins pe 30 iulie, când s-au înregistrat 20,96 grade Celsius, iar pentru ansamblul lunii, temperatura de suprafaţă a fost cu 0,51 grade Celsius mai mare decât media (1991-2020).
„Asistăm la noi recorduri atât în ceea ce priveşte temperatura globală a aerului, precum şi cea de la suprafaţa oceanelor în iulie. Aceste recorduri au consecinţe dezastruoase pentru oameni şi pentru planetă, expusă la evenimente extreme mai frecvente şi mai intense”, a subliniat Samantha Burgess, directoare adjunctă a serviciul european Copernicus privind schimbările climatice (CS3).
Semnele încălzirii climatice cauzate de activităţile umane - începând cu utilizarea combustibililor fosili (cărbune, petrol, gaz) - s-au manifestat simultan la nivel global.
Fenomene și evenimente extreme au avut loc pe tot globul - de la Grecia și sudul Europei devastate de incendii, la Canada sau China afectate de inundații apocaliptice. Reţeaua ştiinţifică World Weather Attribution (WWA) a concluzionat deja că recentele episoade de căldură extremă din Europa şi Statele Unite ar fi fost „aproape imposibile” fără efectele activităţii industriale umane.
Copernicus a mai transmis că banchiza din Antarctica a atins cea mai mică suprafaţă într-o lună iulie de la începutul observaţiilor satelitare, cu 15% mai puţin decât media corespunzătoare acestei luni.
„Anul 2023 ocupă, pentru moment, locul al treilea în clasamentul celor mai fierbinţi ani, cu 0,43 de grade Celsius peste media recentă şi o temperatură medie mondială în iulie de 1,5 grade Celsius mai mare decât nivelurile preindustriale”, a mai spus Samantha Burgess.
Pragul de 1,5 grade Celsius este profund simbolic întrucât este limita cea mai ambiţioasă fixată în cadrul Acordului de la Paris din 2015 pentru limitarea încălzirii globale. Totodată, pragul menţionat în acest acord internaţional se referă la valori medii din mai mulţi ani şi nu doar la o singură lună.
„Chiar dacă toate acestea sunt doar temporare, arată urgenţa realizării unor eforturi ambiţioase pentru reducerea emisiilor mondiale de gaze cu efect de seră, care sunt cauza principală a acestor recorduri”, a concluzionat Burgess.
Anul 2023 nu a încheiat, însă, lista de recorduri. „Ne aşteptăm la un final de an relativ fierbinte pentru 2023 din cauza dezvoltării fenomenului El Nino”, au mai amintit cei de la Copernicus.
Acest fenomen climatic ciclic deasupra Oceanului Pacific este, de fapt, sinonim cu o încălzire mondială suplimentară.