Iulia Motoc a depus jurământul pentru funcția de judecător al Curții Penale Internaționale de la Haga. Este pentru prima dată când un roman reușește să acceadă la această instanță de judecată internațională.
Judecătoarea Iulia Motoc a fost aleasă cu o majoritate de peste două treimi a reprezentaților, a doua dintre cei șase judecători selectați, iar acest lucru reprezintă atât un triumf profesional al candidatei, cât și o victorie remarcabilă a diplomației românești conduse de ministra Luminița Odobescu.
În arhitectura internațională functia de judecător al Curții Penale Internaționale este echivalenta cu cea de Secretar general adjunct al ONU, iar din această perspectivă reușita judecatoarei Iulia Motoc reprezintă un nou obiectiv de excelență, atins, al reprezentării Romaniei pe scena globală.
Curtea Penală Internațională a fost instituită prin Statutul de la Roma, semnat în 1998 de 120 de state și intrat în vigoare în 2002, fiind responsabilă pentru judecarea crimelor împotriva umanității, crimelor de război, genocidului și crimelor de agresiune. Aceasta este instanță de judecată permanentă, alcătuită din 18 membri.
În ultimii 10 ani, Iulia Motoc a fost judecătorul României la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). În urma mandatului său de 10 ani, încheiat în iulie 2023, cauzele României au scăzut de la 12000 la 4000. Prioritățile sale, așa cum au fost asumate, au fost legate de protecția persoanelor vulnerabile, respectiv violența împotriva femeilor, hărțuirea sexuală, violența împotriva copiilor, cazurile persoanelor cu dizabilități.
În calitate de judecător CEDO a participat la soluționarea a 2500 de cauze, dintre care mai mult de 1500 au fost cauze de drept penal, prezidând peste 700 dintre ele. A participat, de asemenea, la judecarea unor cauze de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, cum ar fi „Drelingas împotriva Lituaniei „. A judecat, printre altele, dosarul „Sargsyan împotriva Azerbaijanului” privind...., ‘Chiragov și alții împotriva Armeniei”, privind violări masive ale drepturilor omului în regiunea Nagorno-Karabah, dar și cauza „Ucraina și Olanda împotriva Rusiei” privind faptele săvârșite în regiunile Donețk și Lugansk, în Donbas și Ucraina orientală, care au început în primăvara anului 2014.
Iulia Motoc a fost aleasă în 2021 membră a Institutului de Drept Internațional cu sediul la Geneva, fiind primul român care face parte din acest institut după al doilea război mondial și al doilea român din istoria existenței acestui institut, după strălucitul jurist Demetru Negulescu. Totodată, în 2024 Iulia Motoc va fi primul profesor român invitat în ultimii 50 de ani să predea în cadrul Academiei de Drept Internațional de la Haga.
Între 2007 și 2013, Iulia Motoc a fost membră a prestigiosului Comitet al Drepturilor Omului ONU, având în 2012-2013 funcția de vicepreședinte al acestui organism cvasi-judiciar, creat de Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și primul său Protocol facultativ.
Între 2001 și 2004 a fost raportor special al Comisiei Drepturilor Omului a ONU, fiind primul reprezentant special ONU care a raportat Curții Penale Internaționale crime de război și crime impotriva umanității.
Între 2010 si 2013 Iulia Motoc a fost judecător al Curții Constituționale a României, participând la judecarea a multiple cauze esențiale pentru democrație și statul de drept.
Începând cu 1996, Iulia Motoc a fost aleasă membru a Subcomisiei pentru Promovarea si Protecția Drepturilor Omului, organism al ONU de codificare a drepturilor omului; în perioada 2000-2001 a fost Președinte al acestui organism ONU.
Totodată, Iulia Motoc are o experiență de 28 de ani ca profesor universitar în țară și în străinătate predând de-a lungul timpului la universități prestigioase precum Yale University, New York University, Sorbona, Institutul European de la Florența, etc. și este autoarea a peste 80 de aticole, studii și cărți în domeniul dreptului internațional, drepturilor omului și dreptului european.