Kremlinul se pregătește să destabilizeze Republica Moldova, probabil ca parte a eforturilor de a împiedica integrarea sa în Uniunea Europeană, scrie Institutul pentru Studiul Războiului în cea mai recentă evaluare a sa, potrivit The Kyiv Independent.

Tensiunile dintre Moldova și Rusia au escaladat în urma invaziei ruse în Ucraina, guvernul pro-occidental al Moldovei acuzând în mod repetat Kremlinul de încercări de destabilizare.

Alexei Polishchuk, directorul în cadrul Ministerului de Externe al Rusiei responsabil cu relația cu țările membre CSI, a susținut într-un interviu acordat pe 28 ianuarie pentru mass-media de stat rusă TASS că Moldova a început „să-și distrugă legăturile” cu organizația CSI, deoarece intenționează să părăsească organizația până la sfârșitul anului 2024.

CSI a fost înființată după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, iar în prezent grupează nouă foste republici sovietice. Moldova nu a părăsit oficial CSI, dar și-a suspendat efectiv participarea la organizație în 2022.

Polishchuk a susținut că părăsirea CSI nu ar aduce beneficii cetățenilor sau economiei moldovenești. El a mai menționat că soluționarea chestiunii transnistrene în Moldova se află într-o „criză profundă”, iar Rusia ar putea remedia deteriorarea relațiilor dintre Moldova și Transnistria ca „mediator și garant” în această problemă.

Transnistria este o regiune separatistă recunoscută la nivel internațional ca parte a Moldovei. Trupele ruse au ocupat Transnistria încă de la începutul anilor 1990, când Rusia a invadat regiunea sub pretextul protejării etnicilor ruși.

Vicepremierul moldovean, Oleg Serebrian, a anunțat la radioul național pe 28 ianuarie că Moldova nu va reveni la procesul de negocieri 5+2 în Transnistria care a inclus Rusia, în timp ce invazia rusă a Ucrainei continuă.

Vorbind la o conferință de presă în 29 ianuarie, Serebrian a spus că Chișinăul este hotărât să rezolve problema Transnistriei „exclusiv” prin mijloace pașnice.

„Această poziție este susținută de colegii noștri de la Kiev. Nu există planuri de presiune militară sau de alt tip asupra Transnistriei”, a spus oficialul.

Potrivit ISW, Rusia ar putea ridica pretenții similare față de Moldova ca și în cazul Ucrainei, referindu-se la acuzațiile Rusiei de „abandonare” de către Ucraina a Acordurilor de la Minsk, folosite ca parte a justificărilor pentru invazia la scară largă.

Astfel, intenția Moscovei este de „a crea nemulțumiri economice în Moldova și să prezinte Rusia drept un garant economic și de securitate în Moldova.”

„Rusia ar putea încerca să-și justifice eforturile de agresiune sau destabilizare în Moldova, pretinzând că rezidenții transnistreni sunt în pericol”, mai scrie Institutul pentru Studiul Războiului.

Într-o evaluare anterioară, ISW a menționat că Rusia modelează spațiul informațional și vizează destabilizarea Moldovei și justificarea oricăror campanii viitoare prin încadrarea Rusiei drept protector al „vorbitorilor de limbă rusă amenințați” din Moldova.

Această abordare este aproape identică cu narațiunile construite de Rusia pentru a justifica invazia pe scară largă a Ucrainei.

În ianuarie, mass-media de stat rusă a continuat să încurajeze separatiștii pro-ruși din Moldova, posibil în încercarea de a semăna instabilitate politică și dezbinare, a raportat ISW .