Istoricul britanic Mark Galeotti, expert în spațiul ex-sovietic și politica rusă, scrie într-un articol publicat în cotidianul The Times că, în ciuda dorinței armatei ucrainene și a politicienilor, contraofensiva așteptată în acest an nu va aduce cel mai probabil rezultate semnificative pentru Kiev. Însă această ofensivă devine din ce în ce mai dificil de amânat, inclusiv din motive politice.

Ofițerii britanici care au lucrat cu armata ucraineană raportează că colegii lor sunt determinați, a declarat Galeotti. Pe de altă parte, potrivit estimărilor serviciilor de informații americane care au făcut obiectul unor scurgeri de informații, este puțin probabil ca Ucraina să obțină mult mai mult decât câștiguri teritoriale modeste.

„Până în prezent, armata ucraineană a demonstrat nu doar pricepere și determinare, ci și imaginație”, scrie Mark Galeotti, citat și de BBC, menționând în același timp succesele armatei ucrainene în apărare în prima fază a conflictului.

De asemenea, ucrainenii au reușit adesea să-i surprindă pe ruși la nivel operațional și strategic, ca, de exemplu, în timpul ofensivei de la Harkov. Lovind într-un moment în care atenția Moscovei era concentrată în sud și în zone în care trupele rusești erau puține, au reușit să recucerească peste 12.000 de kilometri pătrați într-o lună. 

Cu toate acestea, în timp ce ucrainenii au intrat în posesia a 230 de tancuri occidentale noi și recondiționate și 1.550 de vehicule blindate, ei nu dispun încă de apărarea aeriană adecvată pentru orice ofensivă majoră. Experții occidentali nu sunt, de asemenea, siguri dacă comandanții de rang înalt vor fi capabili să se adapteze la noile sisteme la fel de bine ca și soldații care le operează.

„Cu toate acestea, Kievul nu are altă opțiune reală decât să lanseze o ofensivă majoră în primăvară sau vară”, a declarat Galeotti. Zelenski trebuie, de asemenea, să echilibreze politica internă. Adepții ofensivei, precum Kiril Budanov, șeful serviciilor de informații militare ucrainene, nu vor să audă de discuții cu Moscova, deși unii membri ai guvernului cred că este momentul potrivit pentru acestea.

După cum scrie Mark Galeotti, un diplomat occidental de la Kiev a descris o „experiență suprarealistă” atunci când interlocutorii săi „discută seara despre potențiale formate de negociere”, iar a doua zi dimineață „strigă că nu pot exista negocieri cu Rusia”. 

Țările occidentale au, de asemenea, limitele lor. Pe lângă dificultățile, inclusiv cele de natură politică, în ceea ce privește furnizarea de noi sisteme de arme moderne (avioane de luptă F-16 sau rachete operativ-tactice cu o rază de acțiune de până la 300 km ATACMS), există o problemă acută de lipsă de muniție.

În prezent, ucrainenii cheltuiesc într-o lună mai multe obuze de 155 mm decât produc Statele Unite într-un an, amintește Galeotti. Occidentul investește în noi facilități de producție, dar este nevoie de timp.

„Muniția nu poate fi inventată din nimic, iar Parisul blochează achizițiile UE în afara blocului”, arată expertul. Kievul va fi forțat să atace oricum, vizând poate o țintă ambițioasă, cum ar fi Melitopol, un important nod rutier și feroviar.

Moscova este conștientă de acest lucru și se pregătește pentru apărare. Potrivit estimărilor ucrainene, confirmate de Ministerul britanic al Apărării, numărul victimelor rusești a scăzut astfel cu aproape o treime în ultima perioadă. Tot mai multe tranșee și fortificații sunt vizibile pe fotografiile din satelit, în special de-a lungul liniilor probabile ale unei ofensive ucrainene în sud.

Este posibil ca Kievul să lovească în altă parte, de exemplu, în Donețk, scrie Galeotti, dar acest lucru va avea o semnificație simbolică: bătălia va fi dificilă, iar beneficiile practice ale acesteia vor fi mult mai mici. 

Este adevărat, Rusia are și ea probleme, notează Mark Galeotti. Rușii duc lipsă și de muniție și de rachete ghidate de precizie. „În plus, Putin își dorește succesul, dar cu cât operațiunile rusești sunt mai agresive, cu atât mai multe pierderi suferă trupele rusești și cu atât mai repede se va confrunta din nou cu alegerea dificilă de a compensa lipsa de trupe”, scrie Galeotti.

Pentru a compensa pierderile, va fi nevoie fie de un nou val de mobilizare, fie de trimiterea de recruți pe linia frontului. Ambele opțiuni vor fi nepopulare, iar Putin nu se grăbește să ia astfel de decizii.

„Astfel, în timp ce forțe aflate în afara controlului lui Zelenski împing Kievul să atace, Moscova se pregătește cu reticență să se apere, bazându-se doar pe speranța de a învinge voința de rezistență a Ucrainei și disponibilitatea Occidentului de a o finanța”, scrie Galeotti. „Aceasta este practic singura strategie pe care Putin o poate adopta”, mai spune istoricul. 

Galeotti notează, de asemenea, că rolul internațional al Rusiei este în declin, în ciuda declarațiilor belicoase ale Ministerului rus de Externe.

Moscova a evitat provocările directe împotriva NATO, de exemplu, prin faptul că nu a lovit rutele occidentale de armament către Ucraina. Chiar și la apogeul campaniei aeriene rusești, a evitat să zboare prea aproape de granițele vestice ale Ucrainei pentru a intra accidental în spațiul aerian al NATO.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la ONU, că NATO încearcă să „scindeze Rusia”, dar de fapt o face mai puternică, nu în ultimul rând pe scena mondială. Dar nici măcar aici nu este atât de simplu. 

„Chiar și acele țări pe care Moscova le considera cândva puteri de mâna a doua au acum dreptul de veto asupra unor aspecte ale politicii rusești, sau cel puțin capacitatea de a cere un preț ridicat pentru ajutorul lor”, amintește Galeotti, citând Turcia și Iranul ca exemple de țări care ajută Rusia să ocolească sancțiunile și, în același timp, sunt din ce în ce mai active în regiuni pe care Moscova le considera cândva ca fiind ale sale.

„Cu cât războiul durează mai mult și cu cât economia rusă este mai afectată, cu atât China capătă mai multă putere”, mai punctează istoricul britanic.

În schimb, Xi a făcut presiuni deschise asupra Moscovei pentru a-și modera amenințările nucleare, iar recent a avut prima convorbire telefonică de o oră cu Zelenski de la începutul invaziei. „Deși ambele părți au o libertate tactică considerabilă, ele sunt limitate din punct de vedere strategic. Ucraina trebuie să lanseze un atac major; Rusia trebuie să încerce să îi priveze de victorie”, conchide Mark Galeotti. 

Citește și: Prigojin estimează că Ucraina va trece la contraofensivă la jumătatea lui mai şi avertizează că asta ar fi „o tragedie” pentru Rusia