Israelul a ocupat aproximativ 300 de kilometri pătraţi de teritoriu sirian de la căderea regimului preşedintelui Bashar al-Assad pe 8 decembrie, în timp ce continuă să bombardeze arsenalul armatei siriene destructurate, a confirmat joi pentru EFE Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, potrivit Agerpres.

„Israelul ocupă deja între 280 şi 300 de kilometri pătraţi de teritoriu sirian, adiacent Înălţimilor Golan ocupate" de statul evreu după războiul din 1967, a declarat directorul ONG-ului, Rami Abdelrahman, într-o conversaţie telefonică cu EFE.

El a explicat că acest teritoriu se învecinează cu zona demilitarizată dintre Siria şi Israel, stabilită în conformitate cu un acord sub auspiciile ONU pentru a separa armatele Siriei şi Israelului după războiul din 1973, iar din 1974 este patrulat de o forţă ONU de menţinere a păcii.

„Zona (ocupată recent de Israel) se extinde în teritoriul sirian neocupat adiacent Golanului până la zona care se învecinează cu sudul Libanului", a clarificat Abdelrahman, care conduce ONG-ul OSDO cu sediul în Marea Britanie, ce beneficiază de o reţea largă de colaboratori pe teren.

El a indicat că trupele israeliene „au intrat în mai multe sate din sud-estul Siriei, inclusiv în partea de vest a oraşului Al Batna" din provincia siriană Al Quneitra, ceea ce „forţează locuitorii să se mute în zonele adiacente".

După răsturnarea regimului sirian, Israelul şi-a desfăşurat armata în zona demilitarizată cu Siria, lucru pe care ţările arabe l-au considerat o încălcare a acordului de dezangajare din 1974.

Israelul a recunoscut că a desfăşurat trupe în zona demilitarizată, dar a declarat că măsurile sale la graniţa cu Siria sunt „limitate şi temporare" şi au ca scop protejarea securităţii populaţiei sale. Urmărind acelaşi obiectiv, aviaţia israeliană a desfăşurat sute de atacuri în Siria pentru a distruge cea mai mare parte din arsenalul militar al armatei preşedintelui Bashar al-Assad.

Preşedintele sirian a primit azil politic în Rusia după ce o coaliţie de insurgenţi, condusă de Organizaţia Islamistă pentru Eliberarea Levantului, i-a răsturnat regimul într-o ofensivă fulgerătoare, care a durat aproximativ două săptămâni.

Potrivit lui Abdelrahman, aviaţia israeliană a desfăşurat peste 352 de atacuri pe teritoriul Siriei în ultimele zile, atacuri ce au vizat arsenalul militar al armatei siriene. Aceste bombardamente au vizat, printre altele, baze şi cazărmi, depozite de arme şi muniţii, inclusiv rachete cu rază lungă de acţiune, aeroporturi militare, sisteme de apărare aeriană şi posturi radar.

„Raidurile aeriene israeliene continuă, iar cele mai recente au avut drept ţintă radare de pe pe coasta mediteraneeană a Siriei şi partea militară a portului Latakia (...); în timpul nopţii a fost atacat şi un aeroport militar din Deir Al Zur", în estul Siriei, a mai spus Abdelrahman.

Înălțimile Golan sunt un platou stâncos situat în sud-vestul Siriei, la aproximativ 60 km sud-vest de Damasc și acoperă aproximativ 1.000 km pătrați. Are o importanță politică și strategică care contrazice mărimea sa. Israelul a cucerit Înălțimile Golan de la Siria în ultimele etape ale Războiului de Șase Zile din 1967. Majoritatea locuitorilor arabi sirieni au fugit din zonă în timpul conflictului.

A fost stabilită o linie de armistițiu, iar regiunea a intrat sub control militar israelian. Aproape imediat, Israelul a început să colonizeze Golanul. Siria a încercat să recucerească Înălțimile Golan în timpul războiului din Orientul Mijlociu din 1973. Deși a provocat pierderi grele forțelor israeliene, atacul surpriză a fost zădărnicit. Ambele țări au semnat un armistițiu în 1974, iar o forță de observare a ONU a fost amplasată pe linia de încetare a focului din 1974.

Israelul a anexat unilateral Înălțimile Golan în 1981. Acțiunea nu a fost recunoscută la nivel internațional, deși Administrația Trump din SUA a făcut acest lucru în mod unilateral în martie 2019. În Golan există mai mult de 30 de colonii israeliene, în care locuiesc aproximativ 20.000 de persoane.

Coloniile sunt considerate ilegale în temeiul dreptului internațional, deși Israelul contestă acest lucru. Coloniștii trăiesc alături de aproximativ 20.000 de sirieni, majoritatea arabi druzi, care nu au fugit atunci când Golanul a fost capturat. Siria a insistat întotdeauna că nu va accepta un acord de pace cu Israelul dacă acesta nu se retrage din întregul Golan.