După intense negocieri sub egida SUA, Israelul a anunţat marţi că a încheiat un acord „istoric” cu Libanul pentru delimitarea frontierei maritime comune şi ridicarea principalelor obstacole în calea exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Mediterana de Est, relatează AFP.
Cele două ţări s-au declarat la începutul lunii octombrie mulţumite de un proiect de acord propus de mediatorul american Amos Hochstein. Însă Israelul a respins joia trecută o serie de amendamente cerute de Liban în acest proiect.
Dar negocierile au continuat în culise şi Israelul a anunţat în final marţi că a primit un răspuns favorabil preocupărilor sale asupra amendamentelor cerute de Liban, iar premierul israelian Yair Lapid a confirmat încheierea unui acord „istoric”.
„Acest acord va consolida securitatea Israelului, va injecta miliarde în economia israeliană şi va asigura stabilitatea frontierei noastre de nord cu Libanul”, a menţionat Yair Lapid într-un comunicat, precizând că o reuniune a cabinetului său de securitate dedicată acestui acord va avea loc miercuri.
Responsabili israelieni au declarat că documentul va fi prezentat parlamentului, fără a menţiona o dată precisă, transmite Agerpres.
În acest timp, la Beirut, preşedinţia libaneză a transmis că versiunea finală a propunerii de acord este „satisfăcătoare”, întrucât „ea răspunde cererilor Libanului şi îi prezervă dreptul la bogăţii naturale”.
Anunţul despre convenirea acestui acord vine cu trei săptămâni înaintea încheierii mandatului preşedintelui libanez Michel Aoun şi a alegerilor legislative anticipate în Israel, în urma cărora ar putea reveni la putere fostul premier Benjamin Netanyahu împreună cu aliaţii săi din partidele ultra-ortodoxe şi de extremă-dreapta.
Netanyahu a criticat săptămâna trecută proiectul de acord şi l-a acuzat pe Lapid că-i dă Libanului un „teritoriu suveran al Israelului” şi că ar „capitula” în faţa Hezbollahului libanez, ameninţând că nu va respecta acest acord dacă va reveni la putere după scrutinul din 1 noiembrie.
Conform informaţiilor din presă şi ale responsabililor politici, textul prevede că zăcământul offshore Karish va fi sub control israelian, iar cel de la Cana, situat mai către nord-est, va reveni Libanului.
Însă cum o parte a zăcământului de la Cana depăşeşte viitoarea linie de demarcaţie, Israelul va încasa o parte din veniturile viitoare obţinute din exploatarea acestuia.
În contextul în care Uniunea Europeană încearcă să-şi diversifice sursele de aprovizionare pentru a nu mai fi dependentă de gazul rusesc, Israelul mizează pe zăcământul de la Karish, pregătit să intre în exploatare, pentru a livra gaz Europei.
Premierul Lapid a evocat acest subiect în iulie cu preşedintele francez Emmanuel Macron, în speranţa că Parisul se va folosi de influenţa sa pe lângă Beirut pentru a facilita încheierea acordului, mai ales că societatea franceză Total s-ar putea implica în exploatarea zăcământului de la Cana.
Însă, spre deosebire de cel de la Karish, acest zăcământ este încă departe de a putea fi activat şi este nevoie acolo de mai multe prospecţiuni pentru a fi determinate rezervele de gaz recuperabile.
Unul dintre negociatorii libanezi, Elias Bou Saab, a declarat marţi că există „un acord între Total şi israelieni”, în virtutea căruia aceştia din urmă ar putea primi compensaţii din partea companiei franceze, nu din partea Libanului.
De altfel, după anunţul asupra încheierii acordului, guvernul libanez a cerut marţi grupului francez TotalEnergies să înceapă „imediat” forajele de explorare în apele Libanului.