Teheranul a reafirmat luni că nu va negocia „sub presiune şi intimidare'' cu privire la programul său nuclear, după ce Washingtonul a anulat o derogare de la sancţiunile ce i-ar permite Irakului să achiziţioneze energie electrică din Iran.
Statele Unite au confirmat duminică faptul că nu au prelungit această derogare acordată Irakului începând din 2018. „Este vorba despre a ne asigura că nu i-am permite Iranului să beneficieze de vreo relaxare economică sau financiară'', a indicat Departamentul de Stat american într-un comunicat, transmite AFP, potrivit Agerpres.
Preşedintele american Donald Trump a solicitat negocieri cu Iranul pentru a încadra programul nuclear şi de înarmare iranian. În acelaşi timp, liderul american a continuat politica de ''presiune maximală'' iniţiată în primul său mandat de preşedinte (2017-2021), în scopul slăbirii economice şi izolării Iranului la nivel internaţional.
Misiunea iraniană la ONU a declarat duminică pe platforma X că Teheranul ar putea avea în vedere negocieri cu SUA privind programul nuclear iranian cu condiţia ca discuţiile să abordeze o „eventuală militarizare'' şi nu oprirea absolută a programului.
Luni, ministrul de externe iranian Seyed Abbas Araghchi a părut să contrazică această afirmaţie. „Programul de energie nucleară al Iranului a fost şi va rămâne întotdeauna deplin paşnic. Nu există aşadar în mod fundamental nicio „militarizare potenţială' a acestui program. NU negociem sub presiune şi intimidare'', a scris el pe X.
„Negocierea este diferită de intimidare şi dictate'', a adăugat Araghchi.
Liderul suprem iranian Ali Khamenei a denunţat deja, sâmbătă, politica de „intimidare'' dusă de Washington, după ce Donald Trump ameninţase cu o eventuală intervenţie militară, continuă AFP.
Importurile irakiene de gaz şi electricitate din Iran reprezintă o treime din nevoile energetice ale Irakului, ţară cu imense resurse petroliere, dar unde deceniile de conflicte au făcut ravagii.
Odată cu încheierea derogării acordate de SUA, Irakul va avea dificultăţi în furnizarea de electricitate în timpul perioadelor de vârf din timpul verii, a explicat Yesar al-Maleki, economist în cadrul Middle East Economic Survey.
Pentru a acoperi diferenţele, Bagdadul s-ar putea orienta către ''furnizori de electricitate independenţi'' din regiunea autonomă Kurdistan sau şi-ar putea creşte importurile de energie electrică din Turcia lansate în 2024, a adăugat expertul.
Guvernul premierului irakian Mohammed Shia al-Soudani, adus la putere de o coaliţie de partide pro-iraniene, a afirmat constant că ţara sa doreşte să-şi diversifice sursele de energie.
Ambasada SUA la Bagdad a indicat că importurile de electricitate din Iran au reprezentat în 2023 ''doar 4% din consumul electric în Irak''.
„Tranziţia energetică în Irak le oferă oportunităţi companiilor americane, dispunând de o expertiză renumită în lume pentru a creşte productivitatea centralelor electrice'', adaugă comunicatul diplomaţiei americane.
Derogarea care nu a fost prelungită se referă doar la electricitate, potrivit lui Yesar al-Maleki: ''Importurile de gaz fac obiectul unei legislaţii americane separate. Rămâne să vedem dacă Washingtonul va decide să le anuleze în consecinţă''.
Purtătorul de cuvânt al guvernului irakian Bassem al-Awadi a dat sâmbătă asigurări că autorităţile se pregătesc ''pentru toate scenariile'', inclusiv pentru recurgerea la nave de transport al gazului natural lichefiat.
Demersul Washingtonului intervine într-o perioadă tensionată în relaţiile cu Iran, putere regională ce dispune de o mare influenţă politică şi economică în ţara vecină Irak, încheie agenţia de presă franceză.