Iranul nu a trimis şi lansatoarele necesare rachetelor balistice cu rază scurtă de acţiune, Washingtonul acuzând săptămâna trecută Teheranul că le-a livrat Rusiei pentru a le utiliza împotriva Ucrainei, potrivit a trei surse familiare cu acest subiect, citate de Reuters.

Sursele - un diplomat european, un oficial european al serviciilor secrete şi un oficial american - au spus că nu este clar de ce Iranul nu a furnizat lansatoarele pentru rachetele Fath-360, ridicând semne de întrebare când şi dacă armele vor fi operaţionale.

Oficialul american, care, ca şi celelalte surse, a vorbit sub condiţia anonimatului, a declarat că Iranul nu livrase lansatoarele în momentul în care SUA lansa avertismentul despre transportul de arme către Rusia.

Oficialul european de informaţii a spus, fără a detalia, că nu se aştepta ca Iranul să furnizeze lansatoare.

Doi experţi au declarat pentru Reuters că ar putea exista mai multe motive pentru care lansatoarele nu au fost trimise. Unul este că Rusia ar putea plănui să modifice camioane pentru a transporta rachetele, aşa cum a făcut Iranul. Un altul este că, prin reţinerea lansatoarelor, Iranul lasă loc pentru noi discuţii cu puterile occidentale privind reducerea tensiunilor.

Ministerul rus al Apărării a refuzat să comenteze. Consiliul Naţional de Securitate al SUA nu a răspuns imediat unei solicitări pentru comentarii, iar Pentagonul a refuzat să comenteze. Nici misiunea Iranului la Naţiunile Unite nu a răspuns la întrebările Reuters.

Teheranul neagă că a furnizat Moscovei rachetele sau mii de drone, despre care Kievul şi oficialii occidentali au spus că Rusia le foloseşte împotriva ţintelor militare şi pentru a distruge infrastructura civilă, inclusiv reţeaua electrică a Ucrainei.

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat, pe 10 septembrie, că Iranul a livrat Rusiei Fath-360 iar statul rus „le va folosi probabil în câteva săptămâni în Ucraina”.

Rachetele de acest tip ar reprezenta o problemă în plus pentru Ucraina, care îşi adaptează constant apărarea antiaeriană la inovaţiile forţelor ruse.

Agenţia de presă semi-oficială a Iranului, Fars, spune că racheta se deplasează cu o viteză de patru ori mai mare decât sunetul atunci când se apropie de ţinte.

Blinken a spus că rachetele ameninţă securitatea europeană şi vor fi trase împotriva ţintelor apropiate, permiţând Rusiei să păstreze mai mult din arsenalul său extins pentru ţinte dincolo de linia frontului.

Fath-360 are o rază de acţiune de până la 121 km.

Statele Unite, Germania, Marea Britanie şi Franţa au impus noi sancţiuni Iranului, iar UE a spus că blocul comunitar ia în considerare noi măsuri care vizează sectorul aviatic al Iranului.

La acel moment, Kremlinul a refuzat să confirme primirea rachetelor, dar a recunoscut că cooperarea sa cu Iranul include „cele mai sensibile zone”.

Blinken nu a spus câte rachete Fath-360 a furnizat Iranul Rusiei şi nici când au fost trimise.

Reuters a stabilit, prin intermediul datelor de transport maritim, că o navă-cargo rusă, sancţionată de Washington, Port Olya-3, a efectuat călătorii între portul iranian Amirabad din Marea Caspică şi portul rusesc Olya, de mai multe ori, între luna mai şi 12 septembrie.

Fabian Hinz, expert în rachete iraniene la Institutul Internaţional de Studii Strategice, a declarat că nu poate confirma că Teheranul nu a livrat lansatoarele.

Rachetele balistice necesită lansatoare special concepute pentru a fi trase.

Potrivit lui Hinz, unul dintre motivele pentru care Iranul nu a trimis lansatoare poate fi că camioanele civile pe care Teheranul le-a modificat pentru a lansa aceste rachete şi altele nu sunt suficient de robuste pentru a opera pe teren accidentat în timpul iernii aspre din Ucraina.

Iranul modifică camioanele produse de Mercedes şi alte companii şi le transformă în lansatoare de rachete care sunt uşor de camuflat, a spus el. Aceasta sugerează, a continuat el, că Rusia şi-ar putea modifica propriile vehicule militare.

„Un camion Mercedes comercial, din stoc, pur şi simplu nu este atât de capabil pe teren accidentat”, a spus el.

David Albright, un fost inspector nuclear al ONU care conduce Institutul pentru Ştiinţă şi Securitate Internaţională, nu a putut spune nici dacă Iranul a livrat lansatoarele. Dar el a remarcat că noul preşedinte al Iranului, Masoud Pezeshkian, şi alţi oficiali iranieni se vor întâlni cu oficiali europeni pe marginea Adunării Generale a ONU de săptămâna viitoare, la New York, pentru a testa potenţialul diplomaţiei privind programul nuclear al Teheranului, tensiunile regionale şi alte dispute.

„S-ar putea ca ei (Iranul) să reţină lansatoarele pentru a oferi puţin spaţiu pentru aceste discuţii”, a spus el. Ne putem imagina că, dacă vor lansa rachete iraniene (în Ucraina), ar exista o condamnare la Adunarea Generală”, mai spune Albright.

Dar reprezentantul ONU este sceptic cu privire la eventuale progrese, spunând că se îndoieşte că Iranul va face compromisurile necesare.