Unitatea transatlantică în contextul războiului din Ucraina a fost „o surpriză strategică pentru Rusia”, a afirmat, luni, preşedintele Klaus Iohannis, în deschiderea Conferinței Munchen pentru Securitate, organizată la București.

„Comunitatea euro-atlantică iese mai puternică şi mai robustă din această criză. Suntem mai uniţi, mai hotărâţi să ne apărăm valorile fundamentale: democraţia, drepturile omului, statul de drept şi dreptul fiecărei naţiuni de a-şi alege prietenii şi aliaţii. Unitatea înseamnă şi solidaritate. Solidaritatea noastră cu Ucraina trebuie să continue în mod coordonat. Toţi partenerii trebuie să ofere Ucrainei ce are nevoie pentru a-şi apăra suveranitatea şi democraţia atât cât este nevoie”, a spus președintele.

Iohannis a reiterat în acest context că „războiul iraţional pornit de Rusia pe 24 februarie nu este o agresiune doar la adresa Ucrainei, ci un asalt în toată regula la adresa valorilor şi principiilor noastre fundamentale, ale arhitecturii securităţii euro-atlantice”.

„Acum, forţa noastră comună, robusteţea şi valorile democratice ne sunt puse la încercare în mod istoric. La nouă luni după ce a început conflictul din Ucraina, am primit lecţii care sunt evidente. Două rezultate sunt foarte clare. În primul rând, parteneriatul nostru transatlantic a ieşit mai puternic din această criză. În al doilea rând, regiunea Mării Negre şi-a demonstrat importanţa strategică pentru securitatea euroatlantică şi pentru stabilitatea globală”, a arătat şeful statului.

Președintele Klaus Iohannis a mulțumit cu această ocazie „aliaților și prietenilor” care au dat dovadă de solidaritate și unitate inclusiv prin întărirea prezenței pe flancul estic al NATO. „Regiunea Mării Negre a fost mult timp principala țintă pentru comportamentul agresiv al Rusiei și pentru testarea angajamentului nostru față de securitatea și stabilitatea regională”, a declarat președintele.

Iohannis a vorbit și despre necesitatea sprijinirii Republicii Moldova în fața amenințărilor.

„Trebuie să dezvoltăm politici pe termen lung de sprijin pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Sprijinul nostru ar trebui să garanteze că aceste țări devin auto-sustenabile și capabile să contracareze provocările hibride. Ca parte a deciziilor îndrăznețe de a sprijini partenerii noștri, Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de candidat la Uniunea Europeană, în timp ce perspectiva europeană a Georgiei a fost recunoscută. România a fost în mod tradițional unul dintre cei mai mari susținători ai unor legături mai strânse între Uniunea Europeană și aceste țări. În sprijinul Republicii Moldova, am lansat, împreună cu Germania și Franța, Platforma de Sprijin pentru Moldova, pentru a mobiliza asistență financiară din partea comunității internaționale și pentru a sprijini reformele necesare pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a mai spus președintele Klaus Iohannis.