Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri, în discursul rostit la ceremoniile desfăşurate cu ocazia Zilei Armatei, că România trebuie să rămână ferm angajat în sprijinirea dreptului Ucrainei la autoapărare în faţa agresorului. În contextul referirii la războiul de agresiune al Rusiei, Klaus Iohannis a anunţat că este în desfăşurare procesul de optimizare a cadrului legislativ naţional pentru a fi în măsură să prevenim şi să combatem riscul ca drone eşuate, utilizate de forţele ruse împotriva obiectivelor ucrainene, sau fragmente ale acestora să cadă pe teritoriul naţional.

„Traversăm vremuri dificile, marcate de provocări multiple, care sporesc instabilitatea şi impredictibilitatea evoluţiilor de securitate la nivel regional, european şi global, context în care puterea militară capătă o şi mai mare relevanţă, atât ca un mijloc de consolidare şi proiectare a forţei, cât şi ca factor esenţial de descurajare şi apărare. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat arhitectura de securitate pe continentul european şi reprezintă o încălcare gravă a dreptului internaţional şi o provocare la adresa ordinii internaţionale bazate pe reguli, care a asigurat pacea şi stabilitatea în lume după cel de-Al Doilea Război Mondial. De aceea, trebuie să rămânem ferm angajaţi în sprijinirea dreptului Ucrainei la autoapărare în faţa agresorului, atât timp cât va fi necesar, împreună cu Aliaţii din NATO şi cu partenerii europeni şi internaţionali”, a afirmat Iohannis, citat de news.ro

El a subliniat că forţele ruse continuă acţiunile de agresiune, făcând victime civile şi producând pagube însemnate la nivelul infrastructurii portuare ucrainene, inclusiv în proximitatea frontierei fluviale cu România.

„În faţa acestor provocări, rămânem vigilenţi şi continuăm eforturile naţionale conjugate şi cooperarea strânsă cu Aliaţii pentru a consolida pe mai departe postura de descurajare şi apărare a NATO în regiunea Mării Negre, care reprezintă o zonă de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică. Totodată, suntem în proces de optimizare a cadrului legislativ naţional pentru a fi în măsură să prevenim şi să combatem riscul ca drone eşuate, utilizate de forţele ruse împotriva obiectivelor ucrainene, sau fragmente ale acestora să cadă pe teritoriul aţional”, a declarat preşedintele.

Klaus Iohannis a punctat că România este astăzi o ţară sigură şi un pilon de stabilitate în Estul Europei, iar cetăţenii români beneficiază de cele mai solide garanţii de securitate din istoria noastră, amintind că la Summitul NATO de la Washington din acest an, liderii Aliaţi au subliniat că rămân ferm angajaţi faţă de securitatea şi stabilitatea regiunii Mării Negre, iar acest fapt se datorează, în mare măsură, eforturilor politice, diplomatice şi militare ale României din ultimii 10 ani.

„De altfel, faptele vorbesc de la sine. Găzduim pe teritoriul naţional o serie de structuri şi comandamente NATO importante, iar aproximativ 5.000 de militari aliaţi se instruiesc împreună cu militarii români. Le mulţumesc şi cu acest prilej militarilor din Statele Unite ale Americii, Franţa, Spania, Portugalia, Polonia, Belgia, Marea Britanie, Ţările de Jos, Italia, Norvegia, Bulgaria, Turcia, Luxemburg, Germania, Canada, Grecia, Macedonia de Nord şi Ungaria pentru prezenţa în ţara noastră”, a mai afirmat Klaus Iohannis.

Adresându-se militarilor, preşedintele a declarat că, în ultimii ani au avut loc progrese semnificative la nivelul Armatei României, în special în ceea ce priveşte înzestrarea cu capabilităţi moderne, aceştia fiind principalii beneficiari ai acestui efort naţional.

„Încă de la preluarea primului meu mandat de Preşedinte, am susţinut alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, conform angajamentului din cadrul NATO. Ulterior, pe fondul cerinţelor operaţionale generate de schimbările din mediul de securitate, am încurajat creşterea alocărilor bugetare pentru Apărare la 2,5% din PIB, începând cu anul 2023. Armata României trebuie să beneficieze în continuare de o bază financiară solidă, considerabil peste 2% din PIB, după cum ne-am asumat la nivelul NATO, pentru a implementa, conform planificării, programele majore de înzestrare a forţelor armate, pe termen scurt, mediu şi lung”, a spus Iohannis, apreciind că o parte importantă dintre aceste investiţii substanţiale trebuie să se întoarcă în industria naţională de Apărare, pe măsură ce procesul de revigorare a acestui sector strategic avansează.

Conform preşedintelui, Armata României este respectată şi apreciată în mediul internaţional pentru modul în care îşi îndeplineşte misiunile încredinţate, atât în ţară, cât şi în cadrul ONU, al NATO şi al Uniunii Europene.

„Prin devotamentul, profesionalismul şi spiritul de sacrificiu de care daţi dovadă în activitatea dumneavoastră, oferiţi un exemplu de putere, hotărâre şi curaj tinerei generaţii. Sunt convins că veţi continua să vă desfăşuraţi activitatea la cele mai înalte standarde, pentru a fi mereu în măsură să răspundeţi prompt şi eficient oricăror provocări. Pentru loialitatea şi onoarea cu care slujiţi ţara, aveţi respectul şi aprecierea noastră! Vă doresc multă sănătate şi succes în îndeplinirea misiunilor care vă revin pentru apărarea ţării! La mulţi ani Armatei României! La mulţi ani, România!”, a declarat Klaus Iohannis în finalul discursului.