Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că a discutat cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, despre protecţia drepturilor minorităţilor naţionale. Cei doi președinți au subliniat, în declarația semnată, marți, la Palatul Cotroceni, că însărcinează guvernele celor două țări să rezolve fără întârziere problema distincției artificiale dintre limba română și „limba moldovenească”.

Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, marţi, cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, aflat în vizită oficială la Bucureşti, despre protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din România şi Ucraina. Cei doi președinți au subliniat, în declarația semnată, marți, la Palatul Cotroceni, că însărcinează guvernele celor două țări să rezolve fără întârziere problema distincției artificiale dintre limba română și „limba moldovenească”.

O ședință comună a celor două Guverne va avea loc în această lună, la Kiev.

„Noi ne dorim ca cele două minorităţi, care sunt importante pentru noi amândoi, să aibă drepturi similare, în special ne referim aici, evident, la limba vorbită şi la educaţia primită în limba maternă”, a afirmat Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că „în plan bilateral, România este interesată de avansarea unei agende cuprinzătoare, în beneficiul cetăţenilor români şi ucraineni”.

„Dorim o abordare constructivă, transparentă, orientată spre soluţii, inclusiv pe dosarele sensibile”, a precizat el.

Șeful statului a mai afirmat că „au discutat, pe larg, şi despre protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, având în vedere că în România trăieşte o comunitate ucraineană, iar în Ucraina trăieşte o comunitate românească”.

„Şi noi ne dorim ca cele două minorităţi, care sunt importante pentru noi amândoi, să aibă drepturi similare, în special ne referim aici, evident, la limba vorbită şi la educaţia primită în limba maternă”, a precizat Iohannis. La rândul lui, preşedintele Zelenski a declarat că a discutat cu preşedintele României despre subiectul minorităţilor din Ucraina.

„Am vorbit şi despre minorităţile naţionale”, a afirmat Zelenski.

În luna aprilie, fostul ministru de Externe, Bogdan Aurescu, a cerut ca autoritățile ucrainene să renunțe la sintagma „limba moldovenească”, după ce limba română a devenit limba oficială în Republica Moldova, iar acest lucru a fost trecut inclusiv în constituția țării.

Aurescu a discutat acest subiect într-o convorbire telefonică cu ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba. Cei doi oficiali au discutat despre drepturile persoanelor aparținând comunității românești din Ucraina, respectiv comunității ucrainene din România. Ei s-au referit la dialogul instituțional la nivel de experți între cele două țări, care s-a desfășurat în baza celor convenite între cei doi miniștri de externe în ianuarie 2023, în vederea obținerii de rezultate concrete, în ceea ce privește prezervarea și promovarea drepturilor identitare ale persoanelor aparținând celor două comunități, potrivit unui comunicat al MAE.

Aurescu și Kuleba au agreat continuarea discuțiilor într-un ritm susținut, iar Kuleba s-a angajat să susțină implicarea autorităților ucrainene în acest sens.

„Evocând demersurile recente ale Chișinăului de implementare a deciziilor Curții Constituționale din Republica Moldova privind denumirea corectă a limbii oficiale a acestui stat – limba română, Aurescu a reiterat solicitarea ca autoritățile ucrainene să adopte măsurile necesare pentru recunoașterea inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești””, se mai arată în comunicatul MAE.

În luna septembrie, Ucraina și-a revizuit legea care reglementează drepturile și folosirea limbilor minorităților naționale, în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și ale Uniunii Europene. Noua lege a fost aprobată, joi, de Parlamentul ucrainean (Rada Supremă), potrivit agenției EFE.

Printre altele, amendamentele adoptate prevăd că statul va furniza gratuit manuale imprimate şi în format electronic în limba maternă elevilor din învăţământul secundar care aparţin minorităţilor naţionale recunoscute prin lege în Ucraina.

Noua versiune a actului normativ recunoaşte dreptul de a folosi limbile minorităţilor în publicitate şi pentru desfăşurarea unor acţiuni publice. Statul se angajează de asemenea să ofere asistenţă în limba maternă victimelor violenţei domestice şi beneficiarilor de servicii sociale pentru vârsta a treia.

Amendamentele clarifică de asemenea criteriile pentru a determina în ce zone ale ţării trebuie oferite astfel de servicii în limbile minorităţilor, în funcţie de concentrarea populaţiei care aparţine minorităţilor etnice şi culturale.

Versiunile anterioare ale acestei legi limitau mare parte din drepturile recunoscute pentru limbile naţionale în cazul limbilor oficiale ale Uniunii Europene vorbite în Ucraina, unde există comunităţi etnice română şi maghiară numeroase şi un număr mai mic de comunităţi formate din etnici de origine poloneză, slovacă, germană, bulgară sau greacă.

Această formulă permite, însă, Ucrainei să excludă limba rusă - care este principala limbă a celei mai mari părţi a populaţiei în estul şi sudul ţării - de la recunoaşterea multor drepturi. Comisia de la Veneţia ceruse Ucrainei să elimine această distincţie, considerând-o discriminatorie.

Totuşi, noua versiune a legii limitează atât timp cât durează războiul cu Rusia unele drepturi ale reprezentanţilor minorităţii ruse, invocând faptul că identitatea lor naţională coincide cu cea a statului agresor. Recomandările Comisiei de la Veneţia au considerat justificată introducerea acestui moratoriu.

Într-o opinie emisă în luna iunie, Comisia de la Veneţia (Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept) a apreciat că noua lege ucraineană a minorităţilor naţionale oferă garanţii în conformitate cu standardele internaţionale, dar pentru asigurarea deplinei conformităţi cu aceste standarde unele dispoziţii ale legii trebuie reconsiderate.

La fel ca într-o opinie anterioară, din 2017, Comisia de la Veneţia a sesizat faptul că diminuarea considerabilă a predării în limbile minorităţilor pune în pericol supravieţuirea şcolilor cu predare în limbile minorităţilor, nivelul de cunoaştere al limbilor minorităţilor şi inclusiv identitatea lingvistică a minorităţilor în Ucraina.

Și oficialii de la București au cerut, în repetate rânduri, Kievului să modifice legea minorităților naționale, astfel încât comunitățile de români să beneficieze de drepturi depline. Atât președintele Klaus Iohannis, cât și Ministerul de Externe au făcut demersuri diplomatice în acest sens încă de anul trecut.