Preşedintele Klaus Ioahnnis a afirmat, la deschiderea oficială a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, că „una dintre lecţiile războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este că interdependenţa economică poate fi instrumentalizată periculos împotriva noastră”, iar o mobilitate sporită şi o conectivitate mai bună consolidează postura aliată de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. „În contextul războiului împotriva Ucrainei, datorită poziţiei strategice a Portului Constanţa şi a porturilor de pe Dunăre, România s-a transformat în cel mai mare hub european de cereale”, a arătat el. 

„Organizarea acestei noi ediţii a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări – a cincea după ediţia inaugurală pe care am găzduit-o în 2018, la Bucureşti – contribuie, fără îndoială, la realizarea obiectivului fundamental al Iniţiativei. Forumul va urmări, astfel, reducerea decalajelor între Estul şi Vestul Uniunii Europene şi o mai mare coeziune, prosperitate şi rezilienţă în Europa Centrală şi de Est. Felicit Guvernul României pentru buna organizare a acestei ediţii a Forumului, căreia i-am acordat Înaltul Patronaj”, a arătat Iohannis, în discursul ţinut, joi, la deschiderea oficială a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări. 

El a adăugat că, după Summitul pe care l-a găzduit miercuri, este foarte clar că Iniţiativa şi-a dovedit eficienţa şi importanţa geo-economică, precum şi rolul de catalizator al creşterii economice în regiune. 

„Ne aflăm acum la momentul maturizării, al fructificării oportunităţilor de investiţii, inclusiv prin atragerea unor noi parteneri externi, a căror prezenţă astăzi, la Forum, doresc să o salut. Am convingerea că actuala ediţie a Forumului de Afaceri va completa deciziile substanţiale pe care le-am adoptat la Summitul de ieri”, a afirmat şeful statului. 

El s-a referit şi la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. 

„Una dintre lecţiile războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este că interdependenţa economică poate fi instrumentalizată periculos împotriva noastră. De aceea, dezvoltarea interconectărilor strategice este esenţială pentru securitatea economică şi consolidarea rezilienţei spaţiului Iniţiativei celor Trei Mări. În circumstanţele actuale, consolidarea conectivităţii civile, dar şi militare între nordul şi sudul regiunii este un obiectiv politic regional major. O mobilitate sporită şi o conectivitate mai bună consolidează postura aliată de descurajare şi apărare pe Flancul Estic”, a declarat Klaus Iohannis. 

Potrivit acestuia, „în contextul războiului împotriva Ucrainei, datorită poziţiei strategice a Portului Constanţa şi a porturilor de pe Dunăre, România s-a transformat în cel mai mare hub european de cereale”. 

„Constanţa este un reper şi pentru un proiect emblematic de infrastructură al Iniţiativei – calea ferată numită Rail2Sea, care va lega Constanţa de Gdansk. Via Carpathia este un alt proiect strategic regional de infrastructură, care trebuie să continue a fi susţinut – o nouă legătură de autostradă între nordul şi sudul Europei, care leagă portul lituanian Klaipeda, de la Marea Baltică, de portul grecesc Salonic, integrând astfel sistemele de transport ale statelor Iniţiativei. Şi sectorul energiei nucleare civile ar putea reprezenta o direcţie de interes strategic pentru Iniţiativă. Prin proiecte precum construirea reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei de la Cernavodă şi dezvoltarea primei centrale de reactoare modulare mici din Europa şi a doua din lume, România poate deveni un furnizor important de securitate energetică în plan regional şi pentru întreaga Uniune Europeană”, a completat preşedintele României. 

El a menţionat că, la iniţiativa României, în ultimul an s-a acordat o atenţie specială şi securităţii cibernetice. 

„Am convingerea că, în actualul context geopolitic, creşterea gradului de securitate şi rezilienţă cibernetică, precum şi dezvoltarea şi interconectarea infrastructurii şi a reţelelor şi serviciilor digitale au devenit urgenţe care nu mai pot fi amânate şi care trebuie abordate integrat la nivelul întregii regiuni”, a arătat Iohannis. 

Şeful statului a arătat că, în doar cinci ani de la lansare, Forumul de Afaceri a devenit un instrument esenţial pentru atingerea obiectivelor comune, prin stimularea proiectelor de investiţii în infrastructură durabilă, încurajarea parteneriatelor public-privat şi susţinerea iniţiativelor antreprenoriale pentru dezvoltarea regională robustă. 

„Potenţialul regiunii este enorm. Este nevoie de continuarea proiectelor majore de dezvoltare a infrastructurii, implicând şi alte state membre ale Uniunii, dar şi din Balcanii de Vest şi din Vecinătatea Estică. Într-adevăr, consolidând rezilienţa strategică a ţărilor din vecinătatea Uniunii Europene, putem contribui cu adevărat la propria noastră rezilienţă în ansamblu. Pentru atragerea şi promovarea investiţiilor, trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a recalibra, consolida şi diversifica instrumentele Iniţiativei. 

Iniţiative susţinute ieri la Summit, precum constituirea unui Fond de Inovare şi crearea unui succesor al actualului Fond de Investiţii, pot oferi flexibilitate şi perspectivă finanţării de proiecte inovatoare şi un răspuns adecvat la apetitul investiţional al regiunii. De aceea, atragerea investiţiilor este o temă foarte importantă de discuţie a Forumului, fie că este vorba despre domeniul transport, despre cel al energiei sau domeniul digital. 

Vă încurajez, aşadar, să valorificaţi întâlnirile din cadrul Forumului de tip business-to-business şi business-to-government pentru ca oportunităţile de afaceri şi de investiţii să devină proiecte implementate rapid şi eficient. Urez succes deplin dezbaterilor Forumului şi îmi exprim speranţa că dialogul multisectorial pe care îl veţi avea va genera idei inovatoare şi proiecte concrete de colaborare”, a conchis Iohannis.