Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, înaintea summitului NATO de la Vilnius, că va solicita Aliaților o prezență întărită pe flancul estic. „Adoptarea Planurilor de Apărare Regională, inclusiv a celui care include România, reprezintă un element central, care va permite un răspuns eficient al Alianței la două amenințări majore: Rusia și terorism”, a declarat președintele. Acesta a vorbit și despre aderarea Ucrainei la NATO, precum și despre sprijinul Alianței pentru Republica Moldova.
„Obiectivele noastre sunt, în primul rând, cele care țin de noua postură de descurajare și apărare a Alianței, care se bazează pe conceptul de Apărare Înaintată. Acest concept a fost anunțat la Madrid, adică o prezență NATO consolidată din toate punctele de vedere. Voi susține adoptarea de măsuri suplimentare pentru consolidarea Flancului Estic pe toate componentele operaționale. Adoptarea Planurilor de Apărare Regională, inclusiv a celui care include România, reprezintă un element central, care va permite un răspuns eficient al Alianței la două amenințări majore: Rusia și terorism. Urmărim, de asemenea, menținerea unei implicări sporite aliate în regiunea Mării Negre, ca regiune de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică”, a declarat președintele Klaus Iohannis.
Acesta a spus că planurile regionale „sunt planuri de intervenție strict secrete. Ele nu prevăd înzestrări sau achiziții. Astea se fac de fiecare națiune, de asta am alocat bani mulți.”
„Solicitarea noastră a fost ca aceste grupuri de luptă să fie mărite la nivel de brigadă. Acest lucru este acceptat însă trebuie să vedem cum se vor întâmpla aceste chestiuni. Noi ca națiune gazdă punem la dispoziție tot ce trebuie, națiunea cadru se îngrijește de personal, de dotare, de armamentul necesar. Însă, nu va fi o prezență militară permanentă la nivel de brigadă, ci una pregătită pentru orice moment. Și când va fi nevoie de prezența fizică în România, sau în altă parte, vor fi toți pregătiți și se va întâmpla foarte repede. Este o formă care e bună, fiindcă nu vor fi cheltuieli enorme cu menținerea permanentă, dar atunci când va fi nevoie toată lumea va fi acolo”, a explicat președintele cum ar trebui întărit flancul estic al NATO.
Președintele a spus că investițiile în apărare au rezultate și că pe viitor ar putea fi crescută alocarea din PIB pentru Apărare, stabilită acum la 2,5%.
„Toate aceste lucruri sunt posibile pentru că am alocat încă din 2016 2% din PIB în Apărare și începând din acest am trecut la 2,5% din PIB și este posibil să creștem în următorii ani. 2% trebuie să fie baza de la care se pornește. Această chestiune va mai rămâne în discuție, dar noi am luat rolul nostru foarte în serios”, a declarat acesta.
În ceea ce privește Ucraina, România va continua să fie un susținător ferm al integrării în NATO. „Voi susține un angajament sporit în termeni politici și practici, care să permită o mai mare apropiere a acestui stat de Alianță. (...) Pentru noi, este esențială menținerea unității aliate în luarea deciziilor pe această temă.”, a declarat președintele.
Președintele a vorbit și de situația Republicii Moldova.
„La aceasta se adaugă sprijinul pentru partenerii vulnerabili, mai ales pentru Republica Moldova, cea mai expusă presiunilor Rusiei. Astfel, voi avea un mesaj fără echivoc cu privire la susținerea consolidării capacității de apărare și a rezilienței Republicii Moldova”, a declarat Iohannis.
Acesta a salutat și acordul dintre Suedia și Turcia.
„În încheiere, salut acordul între Suedia și Turcia, facilitat de Secretarul General al NATO, care marchează progrese mult așteptate în ceea ce privește aderarea Suediei. Sper ca acest proces să se finalizeze cât mai curând”, a mai declarat Klaus Iohannis.