Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat, joi, cu ocazia celei de-a XXX-a ediții a Galei Topul Național al Firmelor, organizate de Camera de Comerț și Industrie a României, că „performanțele economice se bazează, în mod decisiv, pe contribuția unei absorbții ridicate a fondurilor europene, iar cele mai multe apeluri de proiecte au fost programate în perioada anilor 2023-2024”. De asemenea, șeful statului a mai adăugat că „ne confruntăm cu unele întârzieri în utilizarea acestor fonduri”, pentru că „implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență întâmpină anumite dificultăți, iar programele operaționale au și ele întârzieri”.

Klaus Iohannis a explicat că, în anii următori, performanțele economice se bazează, în mod decisiv, pe contribuția unei absorbții ridicate a fondurilor europene, iar cele mai multe apeluri de proiecte au fost programate în perioada anilor 2023-2024.

„Din păcate, ne confruntăm cu unele întârzieri în utilizarea acestor fonduri. Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență întâmpină anumite dificultăți, iar programele operaționale au și ele întârzieri. De aceea sunt necesare eforturi sporite pentru accelerarea procedurilor, pentru obținerea și utilizarea finanțărilor. Încurajez autoritățile să se concentreze cu prioritate pe facilitarea accesării fondurilor europene. Dumneavoastră, reprezentanții mediului de afaceri, puteți contribui la identificarea și reducerea barierelor birocratice specifice. Rămân un susținător al dialogului dintre stat și mediul de afaceri, ca instrument al bunei guvernări. Indiferent de context sau de situație, experiența a demonstrat că cele mai bune soluții vin întotdeauna din colaborare și parteneriat”, a conchis președintele Klaus Iohannis.

În cadrul aceleiași declarații, Iohannis a explicat că traversăm vremuri complicate, profund marcate de incertitudine pe fondul crizelor din ultimii ani.

„Traversăm vremuri complicate, profund marcate de incertitudine pe fondul crizelor din ultimii ani. Totodată, războiul de la granițele noastre, dar și alte conflicte militare izbucnite recent au un impact profund asupra nevoii de securitate și de predictibilitate pentru economiile tuturor țărilor. Creșterea economică globală a încetinit anul acesta, cu un ritm mai pronunțat în cazul economiilor dezvoltate. Acum, în contextul evoluțiilor tragice din Orientul Mijlociu și pe fondul amplificării tensiunilor, a polarizării și a extremismului, perspectivele economice se deteriorează suplimentar, inclusiv în zona europeană”, a mai spus șeful statului.

Creșterea economică a României va rămâne în 2023 una ridicată, de peste 2%, comparativ cu țările din regiune și cu Uniunea Europeană, a mai spus președintele.

„Această dinamică se datorează, într-o măsură semnificativă, și capacității de adaptare a mediului de afaceri în raport cu dificultățile majore din vremea pandemiei, cu criza energetică, blocajele în lanțurile de aprovizionare și scumpirea materiilor prime. Perioada post-pandemie a adus multiple schimbări în funcționarea afacerilor și în majoritatea sectoarelor economiei. În ciuda tuturor acestor provocări, companiile de top și-au consolidat cifrele de afaceri și profiturile. O treime dintre cele mai performante companii sunt cele din industrie, urmate de companiile din sectorul serviciilor. Serviciile rămân principalul motor al creșterii economice, cu un avans al cifrei de afaceri de 7,5% față de anul 2022. În industrie, însă, producția a continuat să scadă, declinul industrial depășind 5% pe primele opt luni ale anului, pe fondul diminuării cererii interne, dar și a activității industriale în economiile europene”, a mai adăugat Klaus Iohannis.

În ceea ce privește planul schimburilor externe, „deși deficitul balanței comerciale se reduce consistent pe fondul încetinirii consumului, România continuă să înregistreze deficite comerciale problematice, precum cele din industria chimică”.

„Anul trecut, de exemplu, România a importat produse chimice de peste 18 miliarde de euro, la exporturi de doar 4,5 miliarde de euro, deficitul comercial pentru aceste produse depășind cu 26% nivelul din 2021. De aici și nevoia unor abordări proactive în privința perspectivelor de dezvoltare a industriei naționale. În același timp, nu trebuie neglijate investițiile în inovare și integrarea progresului tehnologic. Aceste investiții oferă României premisele unei tranziții echilibrate la economia viitorului, dar și o bază solidă de consolidare a competitivității afacerilor”, a mai adăugat el.

Președintele a mai subliniat faptul că „România are nevoie de o politică fiscală coerentă, capabilă să susțină performanța economică, stabilitatea financiară și să atragă în continuare investiții străine productive”, pentru că „numai așa putem valorifica pe deplin potențialul economic al țării noastre”.

„Înțeleg îngrijorările dumneavoastră privind pachetul de măsuri fiscale recent adoptat. Cunosc, deopotrivă, punctele sensibile și avantajele aduse de aceste măsuri, în condițiile în care nevoia de consolidare a finanțelor publice este una reală, profundă și structurală. Totodată, sunt convins că, acolo unde se vor dovedi necesare modificări sau completări ale măsurilor, acestea nu vor întârzia să apară. Creșterea economică, atractivitatea investițională și buna funcționare a piețelor trebuie să rămână priorități esențiale pentru România. În ultimii ani, țara noastră și-a redefinit identitatea în plan extern, prin creșterea puternică a profilului său regional și european. Internaționalizarea afacerilor românești și rezultatele obținute pe anumite piețe sunt indicii ale competitivității mediului nostru economic. Am încredere că veți continua să rămâneți implicați și deschiși dialogului cu decidenții politici. România va crește sustenabil numai printr-un astfel de parteneriat”, a mai adăugat președintele.