Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, în cadrul evenimentului „Bune practici pentru mediu avansate de societatea civilă”, pe care l-a găzduit la Palatul Cotroceni, cu ocazia Zilei Mondiale a Organizațiilor Neguvernamentale, că „cel puțin o parte din tehnologia verde utilizată în noi investiții trebuie să fie fabricată în România, pentru a genera noi locuri de muncă și plusvaloare”.
„În ultimii ani, ne-a fost testată capacitatea de adaptare, solidaritatea și reziliența în fața unor multiple provocări, de la pandemia de COVID-19 la războiul din Ucraina, cu toate consecințele lor socio-economice.
În acest context complicat, nu trebuie să neglijăm protecția mediului înconjurător, de care depind calitatea vieții, sănătatea și siguranța noastră.
Astăzi, când marcăm Ziua Mondială a Organizațiilor Neguvernamentale, vreau să vă mulțumesc tuturor celor care vă implicați constant în găsirea și implementarea de soluții la crizele multiple prin care trecem.
În efortul național de protejare a mediului, instituțiile statului au nevoie de parteneri pe care i-au găsit deseori în rândul societății civile.
În ultimii ani, am participat la acțiuni de mediu împreună, mi-ați scris pentru a-mi prezenta proiecte de succes sau pentru a-mi semnala probleme de mediu. Mulți dintre dumneavoastră ați participat la grupurile de lucru ale Administrației Prezidențiale, pe teme precum educația pentru mediu, schimbările climatice și tranziția verde echitabilă, generând astfel soluții la probleme presante. Sunt exemple clare de implicare și dedicare din partea dumneavoastră, pentru care vă mulțumesc.
Dumneavoastră activați într-un domeniu care presupune permanentă inovare. Acest eveniment, organizat la Palatul Cotroceni, își propune să prezinte o serie de proiecte și bune practici testate în mediul neguvernamental, care au fost deja replicate sau pot fi preluate în programe naționale de către instituții publice și academice.
Un domeniu foarte dinamic este cel al educației pentru mediu și climă, unde au apărut multe inițiative neguvernamentale legate de Săptămâna Verde. Vorbim de proiecte care propun noi activități pentru elevi sau contribuie la formarea cadrelor didactice, venind în completarea capacității guvernamentale încă limitate în materie de educație ecologică.
În plus, multe organizații fac demersuri care implică direct comunitățile în conservarea naturii, dar și în tranziția energetică.
În cadrul unor astfel de proiecte, cetățenii înțeleg mai bine beneficiile unor acțiuni pentru mediu și devin veritabili parteneri în tranziția verde.
Mă bucur că la nivelul coaliției care guvernează România există interes pentru soluționarea problemelor de mediu. În ultimele luni, coaliția și-a asumat un calendar ferm pentru atingerea neutralității climatice la nivel național, a făcut pași în dezvoltarea economiei circulare și a creat noi instrumente financiare verzi.
Cu toate acestea, rămân multe provocări de abordat. Măsurile în domeniul accesului la energie și eficienței energetice trebuie să îi sprijine pe cei mai vulnerabili consumatori prin investiții care reduc simultan facturile și poluarea. Cel puțin o parte din tehnologia verde utilizată în noi investiții trebuie să fie fabricată în România, pentru a genera noi locuri de muncă și plusvaloare aici la noi.
Tranziția verde trebuie să funcționeze pentru toți. Astfel, este imperativ să ne consolidăm capacitatea de a formula și implementa politici ecologice eficiente, alături de optimizarea utilizării fondurilor europene destinate lor. De asemenea, este esențial ca legislația națională să faciliteze o tranziție verde ordonată, dar și echitabilă. Parlamentul României are o responsabilitate majoră în acest sens.
Pentru a dezvolta cele mai bune politici și legislație privind protecția mediului, este vital să existe dialog și colaborare între instituțiile publice, societatea civilă, mediul economic și sectorul academic și de cercetare. Văd necesar un angajament comun al întregii societăți, reflectat într-un pact național care să facă din protecția mediului o prioritate națională.
Din păcate, realitatea ne arată că natura se distruge ușor și se reface greu.
Reconstrucția habitatelor sau prevenirea dezastrelor climatice necesită planificare strategică și resurse consistente. Sunt astfel necesare o cooperare transpartinică și un angajament politic pe termen lung pentru a face față acestor provocări.
Închei prin a sublinia că deciziile și acțiunile noastre actuale în domeniul mediului au deopotrivă implicații pentru generațiile prezente și viitoare. Această conștientizare trebuie să ne mobilizeze pe fiecare dintre noi să acționăm în mod responsabil și să construim un viitor sustenabil pentru toți”, a declarat Klaus Iohannis.