"Într-o societate democratică, nu-l poți considera prost pe cel care nu votează ca tine", spune președintele Academiei Române. Ioan Aurel Pop s-a alăturat campaniei "Împreună, fară ură" și ne-a vorbit despre motivele care duc la polarizarea societății. "Să îți iubești țara, să fii naționalist, nu exclude să fii un bun european", spune istoricul.

 

- Naționaliști vs. progresiști. Patrioți vs. europeni. Noi contra ei. Cum facem să unim aceste tabere și să realizăm că suntem cu toții oameni și avem același interes, să ne fie bine?

Am alunecat în extreme, ori secretul unei vieți comunitare e găsirea unui factor de echilibru. Eu nu pot să spun că dacă sunt din Republica Moldova nu sunt român. Eu sunt din Transilvania și sunt român. Eu dacă îmi iubesc poporul sunt un foarte bun european, am învățat de la marii istorici asta. Nicolae Iorga spunea că învățând din copilărie ce înseamnă să fii român, asta l-a ajutat să iubescă alte popoare și alte limbi. Dacă știi ce înseamnă a fi român, de la cântatul unei doine, până la mâncatul mititeiulor cu muștar, atunci poți să înțelegi și de ce americanul mănâncă hamburger și de ce francezul face un vin bun.

Iubirea de alte popoare nu presupune uitarea de sine. Și la noi se face această confuzie, că cine spune rău despre români sunt buni europeni. Cine a pomenit treaba asta? Dar și românii fac parte din Europa. Eu nu cred în specificul biologic al națiunilor. Oamenii se nasc ceea ce sunt prin educație, moștenesc de la părinți una-alta, dar dacă iau un copil de culoare din Africa și îl duc într-o familie de români, la un an, doi, învață limba română, mănâncă sarmale, îi place mămăliga și la Crăciun colinde.

- Taberele împărțite pe idei politice și-au spus des două fraze: ei sunt analfabeți pentru că votează ceva ce eu nu votez și, din cealaltă parte, "elita", spus ca un lucru rău. Cât de dăunător e un astfel de discurs?

E necinstit și incorect disprețul față de semenii tăi. Nu pot să îi disprețuiesc pe cei care nu știu, trebuie să mă apropii de ei. N-am voie să spun, într-o societate democratică, că cel care nu votează ca mine e prost. O altă meteahnă a societății noastre sunt catalogările, urâțenia cu care dialogăm. Las deoparte creștinismul care ne învață să fim cu toții buni... și noi devenim tot mai răi.

Vedem cum se bat parlamentarii în parlamente și poporul se uită la ei. Se bat fizic, se bat prin vorbe, ca la ușa cortului. Trebuie să învățăm din asta și să nu ne mai catalogăm atât de repede. Existăm în lume să comunicăm, din păcate ne împiedică să comunicăm și tehnologia modernă. Comunicarea prin intermediul ecranului e pseudo comunicare. M-am uitat multă vreme pe rețelele de socializare, dar nu mă mai uit, mi s-a făcut lehamite.

Am văzut câți curajoși sunt online care semnează sub pseudonime. Eu i-as obliga, dacă aș putea, să își dea numele, nu adresa, doar numele. Să știu că e Popescu Ion nu Rândunica din Fereastră, cum se tot botează unii și își permit să arunce cu noroi în alți oameni. Oamenii nu sunt niciodată pe lumea asta ori buni de tot, ori răi de tot. Cu toții suntem în diferite grade și una și alta. Și nu există popoare bune și popoare proaste, în general proporția de proști și de deștepți dintr-un popor e cam la fel ca în celelalte popare. Prin urmare, n-am dreptul să etichetăm nici neamurile, dar nici oamenii individual. Asta nu ne scutește de a-i ierarhiza.

_________________________________

Într-un climat social tot mai tensionat, zdruncinat de dezinformare, discriminare și intoleranță, ura găsește un teren fertil pentru a se aprinde și a se răspândi cu ușurință. O societate dominată de prejudecăți este o societate care se dinamitează din interior, iar nevoia de a combate discursul instigator la ură nu mai este o opțiune, ci devine o necesitate. În acest context, Digi24 își propune să atragă atenția asupra consecințelor nocive ale valului de înverșunare propagat în spațiul public și în interacțiunile umane.

Proiectul „Împreună, fără ură” aduce în prim-plan povești autentice, confesiuni și reflecții puternice despre felul în care ura lovește în oameni și despre ce putem face ca să o oprim. Inițiativa reunește, într-un dialog deschis, voci relevante din diferite domenii care au acceptat invitația jurnalistei Ioana Ciurlea de a discuta despre această realitate dureroasă și despre puterea eliberatoare a iubirii.

Printre cei care s-au alăturat demersului civic se regăsesc actorii Victor Rebengiuc, Alex Bogdan și Ada Galeș, artiștii Erika Isac și Emil Rengle, „Regele” Dorin Cioabă, creatoarea de conținut culinar Jamila, psihoterapeutul Gaspar Gyorgy, dar și lideri de opinie din online precum Silviu Faiăr și Mircea Bravo.

Campania „Împreună, fără ură” vizează și declanșarea cât mai urgentă a procesului de actualizare a legislației în vigoare care face dificilă, în prezent, sancționarea celor care promovează ura sau săvârșesc fapte motivate de acest tip de comportament.