Unele lucruri nu se schimbă niciodată: Tradițiile de Paște și politica românească, de pildă. Cel puțin asta aflăm din presa de acum 100 de ani, când vacanța de Paște se simțea „peste tot”, în timp ce ziarele vremii îi criticau pe miniștrii ori parlamentarii care „au avut curajul să se sustragă vigilenţei clienţilor electorali şi să treacă graniţa” în această perioadă de sărbătoare sfântă. Concomitent, publicul era informat că, la Mitropolie, Învierea urma a fi „vestită prin 101 lovituri de tun”, în prezența membrilor familiei regale a României.
Printre știri despre „sarlatani de diplome în Franța” sau „o bătaie strașnică cu cuțite și bastoane” într-o biserică, aflăm dintr-un număr din aprilie 1911 al ziarului „Românul” (editat la Arad) că „Pe paștile românești în Marele bazar al lui Fischer Simon, sunt preţurile mult scăzute”.
Bazarul respectiv era pasămite vestit în epocă, în condițiile în care ziarul titra „că are înmagazinate cele mai diverse obiecte de modă şi lux, pălării, rufe, cravate, corturi, bastoane, geante, portofele şi asortiment mare de tot felul de obiecte cu cele mai moderate preţuri”. Bonus: „Merită atenţiune deosebită magazinul de trăsuri pentru copii”.
10 ani mai târziu, Aradul și Transilvania erau deja parte a României Mari, iar „Românul” avea deja o rubrică permanentă sub titlul „Scrisori din București”. Cititorii aflau că, înainte de Paște, „Camerile s-au închis”, iar „oamenii politici au început să plece în străinătate”.
„Chiar şi unii din miniştri au avut curajul să se sustragă vigilenţei clienţilor electorali şi să treacă graniţa. Ce vor păţi la întoarcere, — se va vedea. Fiindcă clientela noastră electorală este foarte pretenţioasă. Ea îţi dă votul în mod... cu totul desinteresat, dar cu condiţia să nu-i refuzi nici odată nimic”
Articolul menționează apoi că vacanța de Paște „se simte peste tot”, în vreme ce „spectacolele sunt toate interzise”. În paralel, este vestit „succesul unei pălării românești la Monte Carlo” și organizarea unui banchet „în onoarea profesorului Girke”.
„Ce curios pare un oraş în care orice manifestaţie de artă şi orice distracţie artistică este întreruptă! Ce s'ar face omenirea, dacă ar fi privată pentru totdeauna de asemenea plăcute diversiuni ? S'ar neurasteniza sau ar ceti mai mult. Din fericire însă, serile săptămânei mari nu rămân neocupate. In săptămâna mare sunt deniile. Şi Românul obişnueşte să se ducă regulat Ia Denii”, se mai arată în articol.
Câteva zile mai târziu, „Românul” publică „programa pentru serbarea Învierii” și relatează cum a participat „principele moștenitor” la slujba din Vinerea Mare de la mitropolie, alături de „domnii miniștri, domnii președinți și membri ai Corpurilor legiuitoare, ofițerii generali și superiori de garnizoană”.
Publicul este anunțat apoi că, în seara de Înviere, momentul în care mitropolitul va exclama „Hristos a înviat!” se va anunța Capitalei prin 101 lovituri de tun, trase de pe Dealul Spirii.