Mircea Fechet, ministrul Mediului, a vorbit la Digi24 despre furtunile și pagubele provocate de acestea pe litoral. „Vremea se îmbunătățește și, pe termen scurt, nu așteptăm și alte precipitații în zona Dobrogea de intensitatea pe care am avut-o în urmă cu foarte puțin timp,” a precizat ministrul.

Mircea Fechet, ministrul Mediului: Am discutat mai devreme cu doamna director general al Administrației Naționale de Meteorologie, care mi-a spus că am depășit pericolul că vremea se îmbunătățește și, din informațiile pe care le avem la acest moment, pe termen scurt, nu așteptăm și alte precipitații în zona Dobrogea de intensitatea pe care am avut-o în urmă cu foarte puțin timp însă, mi-a mai spus ceva doamna director, și anume că doar ce a terminat socotelile legate de vara care tocmai s-a încheiat și putem declara vara anului 2024 ca fiind cea mai călduroasă vară din istoria măsurătorilor ANM-ului, la fel cum fiecare lună a verii a bătut toate recordurile ultimilor 100 de ani, că măsurăm de 120 de ani la ANM. Iar în ceea ce privește precipitațiile, pentru că am întrebat-o și acest lucru, în luna august, pentru zona Dobrogea, doar în 2004 am avut precipitații și mai multe decât am avut anul acesta, respectiv 92 de litri pe metru pătrat anul acesta, acum, în luna august, avem 85. Ceea ce vreau să subliniez este faptul că schimbările climatice ne afectează pe fiecare dintre noi, nu doar pentru că e mai cald decât era de obicei. Avem recorduri de temperatură, însă fenomene de schimbări climatice nu înseamnă doar încălzire globală, înseamnă și fenomene meteo extreme, de o intensitate din ce în ce mai mare și cu o frecvență din ce în ce mai mare, și atunci când în media lunară tu ai 30 de litri pe metru pătrat și plouă în 48 de ore, 230 de litri sau 225 de litri, cât am avut la Mangalia, vă imaginați că asta pune atât autoritățile locale, cât și oamenii, în general, într-o situație greu de gestionat.

Liliana Ruse, jurnalist Digi24: Este evident, după ceea ce s-a întâmplat, e clar că e nevoie de regândirea planului de mediu, la nivelul întregii țări, pentru că schimbările climatice de care de care vorbeați fac să avem fie o căldură sufocantă, fie precipitații în exces, furtuni și așa mai departe. E nevoie, spre exemplu, de regândirea planului urbanistic. În cazul orașelor, avem nevoie de creșterea capacității de canalizări care să poată să absoarbă această cantitate uriașă de apă. Ce ar însemna pentru România să se pregătească pentru aceste schimbări climatice? Cât de mult ne-ar lua ca timp? Cât de mulți bani ar trebui?

Mircea Fechet, ministrul Mediului: Să știți că primul lucru este accesul la informație. România trebuie să știe din timp cât va ploua și unde va ploua, pentru că așa putem să avertizăm cetățenii că există un pericol imediat și e vorba de acele avertizări nowcasting, se numesc ele, care se transmit și prin mesajele RO-ALERT. Din acest punct de vedere, datorită unei investiții făcută din fonduri europene, Administrația Națională de Meteorologie are cele mai moderne radare meteo care există astăzi și putem, spre deosebire de cele vechi, astăzi putem avea acces la niște informații de o acuratețe mult mai bună. Putem spune din timp cât va ploua și unde va ploua. Asta e în primul rând. În al doilea rând, bineînțeles că împreună cu administrația publică locală, cu primăriile, trebuie să ne asigurăm că infrastructura pe care o avem la momentul acesta, mă refer la cea de preluare a apei, canalizarea, podețe pe care le avem. Infrastructura trebuie să fie pregătită, pentru că la Valu lui Traian, spre exemplu, mi s-a comunicat că au fost niște podețe subdimensionate care au condus la la acele inundații. La Costinești, după tragedia din 2005, atunci când s-a prăpădit și obeliscul celebru din stațiune, tot ca urmare a unor ploi extrem de abundente, acolo s-a amenajat o schemă hidrotehnică. A fost pusă în operă un an mai târziu, în anul 2006, și ni s-a comunicat că totul a mers bine acolo. N-au avut probleme. La fel, la Valea Lazu, la Valea Agigea, unde au fost regularizate plajele, au fost probleme mai puține, în timp ce la Mangalia, spre exemplu, canalizarea pur și simplu nu a făcut față.