Trei canadieni sunt pe cale să devină primii locuitori ai țării cărora li se va reda vederea datorită, în parte, chiar dinților lor. Osteo-odonto keratoprotezarea, mai cunoscută sub numele de chirurgia „dintelui în ochi”, presupune recoltarea celei mai puternice substanțe naturale din organism pentru a confecționa un implant de cristalin specializat pentru pacienții cu orbire corneană severă cauzată de cicatrici conjunctivale. Chirurgia „dinte în ochi” rămâne o procedură relativ rară, chiar și la 60 de ani de la dezvoltarea sa, dar susținătorii speră că cele mai recente povești de succes pot contribui la popularizarea opțiunii de tratament pentru unele dintre cele mai dificile cazuri de orbire, scrie Popular Science.

Inițiată de oftalmologul italian Benedetto Strampelli la începutul anilor 1960, chirurgia „dintelui în ochi” este menită să reducă la minimum riscul ca organismul pacientului să respingă un implant străin, bazându-se în principal pe propriul său material biologic. Chirurgii extrag mai întâi un dinte (de obicei un canin), apoi îl șlefuiesc până obțin un strat dreptunghiular numit lamelă longitudinală, care include o gaură forată în centrul său.

Odată ce această lamela este finalizată, medicii instalează o mică lentilă telescopică din plastic în carcasa dentinei înainte de a coase temporar implantul în partea laterală a obrazului pacientului, unde rămâne timp de câteva luni, pe măsură ce noul țesut crește în jurul său. O altă intervenție chirurgicală îndepărtează țesutul cicatricial de pe ochiul pacientului și îl înlocuiește cu țesut sănătos recoltat tot din obraz. Într-o procedură finală, medicul coase implantul în orbita ochiului sub transplantul de țesut din obraz, unde lentila ajută la restabilirea parțială a vederii. Studiile anterioare arată că vederea multor pacienți se îmbunătățește suficient pentru a le permite să șofeze.

Operația „dinte în ochi” se aplică doar în cazuri specifice de orbire corneană severă, atunci când traumatismul afectează doar suprafața frontală a ochiului, nu și retina și nervii optici. Acesta a fost cazul lui Brent Chapman, unul dintre cei trei pacienți care au fost operați. Chapman, un maseur din North Vancouver, și-a pierdut vederea la vârsta de 13 ani, după ce un analgezic fără prescripție medicală a declanșat o reacție autoimună rară numită sindromul Stevens-Johnson, care a dus la o comă de câteva săptămâni și la arsuri grave pe corp și pe ochi. Chapman, în prezent în vârstă de 33 de ani, a suferit de atunci aproximativ 50 de intervenții chirurgicale, inclusiv 10 implanturi corneene, însă niciuna nu a reușit să îi restabilească definitiv vederea.

Din cauza riscurilor potențiale pe care le implică intervenția chirurgicală cu „dinte în ochi”, medicii încearcă procedura doar pe unul dintre ochii fiecărui pacient. Dar, în ciuda complicațiilor potențiale, metoda menține o rată ridicată de succes în cele 10 țări în care a fost efectuată. Un studiu realizat în 2022 în Italia, de exemplu, a stabilit că aproximativ 94% dintre beneficiarii implanturilor puteau încă să vadă chiar și la 27 de ani după operație. Deși Chapman a recunoscut că s-a simțit „puțin îngrijorat” după ce a aflat prima dată despre această opțiune, o scurtă discuție cu o femeie care a primit cu succes același tratament l-a convins să se ofere voluntar.

„A fost complet oarbă timp de 20 de ani, iar acum schiază pe zăpadă”, a spus el, adăugând: „Știu că sună puțin nebunesc și științifico-fantastic”.