Guvernul maghiar, care de la începutul invaziei rusești pe scară largă a creat obstacole pentru Bruxelles în sprijinirea Ucrainei, își îndreaptă acum eforturile către soarta activelor rusești. În vizor sunt rezervele Băncii Centrale Ruse, de peste 200 de miliarde de dolari, înghețate în depozitele europene, care generează venituri anuale de 3-5 miliarde de dolari, arată jurnaliștii site-ului ucrainean Eurointegration.
În 2024, liderii UE au decis să canalizeze 99,7% din aceste venituri către Fondul european pentru pace (EPF) pentru a fi utilizate în sprijinul Ucrainei.
Guvernul Ungariei, considerat unul dintre cele mai favorabile Kremlinului din UE, încearcă acum să conteste legitimitatea acestei abordări, precizează Eurointegration. Astfel, Budapesta a intentat un proces la Curtea de Justiție a UE împotriva Fondului european pentru pace și Consiliului UE cu privire la decizia privind activele rusești.
Pe 26 februarie 2025, comitetul director al Fondului european pentru pace a decis că aproape întreaga a doua tranșă, din veniturile provenite din gestionarea activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei, va fi direcționată către sprijinirea Ucrainei, în special pentru ajutor militar.
Deoarece Ungaria nu a contribuit financiar la această tranșă, nu a putut participa la votul privind alocarea acesteia.
Ungaria susține însă că statul avea dreptul de a vota, indiferent dacă a contribuit financiar la acea tranșă specifică.
Astfel, Budapesta susține că a fost privată de dreptul de vot fără motive juridice suficiente, încălcând astfel atât garanțiile instituționale de bază, cât și echilibrul mecanismului decizional.
În mod oficial, procesul se referă la decizia comitetului din 26 februarie. În practică, însă, acesta are potențialul de a submina întreaga arhitectură de utilizare a veniturilor din activele rusești pentru a sprijini Ucraina, stabilită prin Regulamentul 2024, arată Eurointegration.
Procesul intentat de Orban este mai mult decât o simplă dispută juridică: acesta contestă însăși fundamentele „suveranității” statelor membre în cadrul politicii externe și de securitate comune a UE. În cazul în care Curtea UE respinge procesul, Facilitatea europeană pentru pace va câștiga și mai multă legitimitate, iar practica utilizării activelor înghețate va fi consolidată. Dacă procesul va avea succes, însă, acesta nu numai că va crea un precedent, ci va necesita și o revizuire a procedurilor de finanțare a sprijinului acordat Ucrainei, precizează aceeași sursă.
Acest lucru va pune la încercare unitatea europeană, oferind ajutor strategic prin utilizarea fondurilor agresorului, menținând în același timp încrederea, legalitatea și principiile democratice între statele membre, dar ar putea submina în mod clar eforturile ulterioare ale Ucrainei și ale aliaților săi de a confisca activele rusești, concluzionează jurnaliștii ucraineni.