Inteligența artificială va revoluționa fizica particulelor elementare și ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine cum se va sfârși universul, potrivit următorului director general al centrului de cercetare Cern din Elveția.
Prof. Mark Thomson, care va conduce Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară începând din 2026, a spus că învățarea automată va deschide calea spre noi progrese în fizica particulelor elementare ce s-ar putea compara cu realizarea oamenilor de știință de la Google DeepMind, care au câștigat Premiul Nobel pentru Chimie în luna octombrie, după ce au reușit să prezică și să proiecteze structura proteinelor folosind inteligența artificială, scrie The Guardian.
În cazul „Marelui accelerator de hadroni” (Large Hadron Collider), sau LHC, strategii similare sunt folosite pentru a detecta evenimente incredibil de rare care pot dezvălui ce s-a întâmplat cu particulele în primele momente după Big Bang și dacă universul nostru se îndreaptă înspre un colaps catastrofal.
„Acestea nu sunt îmbunătățiri progresive”, a explicat Thomson. „Acestea sunt îmbunătățiri foarte, foarte, foarte mari pe care oamenii le fac prin adoptarea unor tehnici foarte avansate.”
Inteligența artificială va transforma complet domeniul fizicii, ajutând la rezolvarea unor probleme extrem de complexe, precum plierea proteinelor, potrivit lui Thomson.
Consiliul Cern a propus construirea unui nou accelerator de particule - Future Circular Collider - mult mai mare decât LHC, cu o circumferință de 90 de kilometri. Unii se îndoiesc de utilitatea acestui proiect, dat fiind faptul că de la celebrul moment al descoperirii bosonului Higgs, în 2012, nu s-au mai obținut alte rezultate majore la LHC. Germania a catalogat propunerea de 17 miliarde de dolari drept nerezonabilă.
Thomson a spus, însă, că inteligența artificială a dat un nou imbold cercetării în domeniul fizicii subatomice și că alte descoperiri majore vor avea loc după 2030, atunci când LHC va putea produce fascicule de particule de 10 ori mai puternice.
Îmbunătățirea le va permite cercetătorilor să studieze așa cum nu s-a mai făcut niciodată bosonul Higgs, poreclit „particula Dumnezeu”, care conferă masă celorlalte particule elementare și stabilitate universului.
Studierea bosonului Higgs ar putea dezvălui și dacă câmpul Higgs a ajuns la o formă finală și stabilă sau dacă o altă tranziție drastică ar putea avea loc în viitor – un scenariu ce ar duce la evaporarea aproape instantanee a universului, așa cum îl cunoaștem noi.
Modelul standard al particulelor elementare arată că acest scenariu ar putea deveni realitate, dar deocamdată nu există motive de panică.
„Nu este ceva ce s-ar putea întâmpla într-un interval de timp care ar avea vreo relevanță nici măcar pentru stelele noastre”, a spus Dr. Matthew McCullough, fizician de la Cern. „Așadar, nu are legătură cu umanitatea în acest sens. Pe de altă parte, este o întrebare științifică – s-ar putea întâmpla asta?”
Profesorul Thomson a spus că „este o proprietatea fundamentală foarte profundă a universului pe care nu o înțelegem complet”.
Inteligența artificială este folosită acum în fiecare aspect al activităților desfășurate la Cern, de la selectarea tipului de date colectate și până la felul în care ar trebui interpretate.
Progresul se simte deja, potrivit Dr. Katharine Leney, care lucrează la experimentul Atlas din cadrul LHC. „Am avansat cu cel puțin 20 de ani și asta în mare parte datorită AI-ului.”
Oamenii de știință au sperat de mult timp că LHC va fi capabil să producă materie întunecată, o substanță despre care se crede că o mare parte din univers s-ar compune. Dar, având în vedere că natura materiei întunecate este complet necunoscută, căutarea ei este o provocare dificilă.
Inteligența artificială generativă ar putea ajuta la descifrarea acestui puzzle, potrivit lui Thomson. „Poți să începi să pui întrebări mai complexe și fără limite. În loc să cauți un semn anume, poți să pui întrebarea: 'Este ceva neașteptat la aceste date?'”