O dronă ucraineană TB2 distrusă a fost recuperată în ultimele zile în largul coastei României arătând eforturile îndrăznețe ale ucrainenilor de a recuceri Insula Șerpilor. Insula stâncoasă de doar 17 hectare aflată în apropiere de coastele Ucrainei și României a devenit de o importanță strategică, pe măsură ce Rusia încearcă să-și mențină blocada asupra liniei de coastă ucrainene, scrie The Guardian.
Ucraina a eșuat în încercarea de a recuceri insula, pierdută în primele zile ale războiului. În weekend, o navă sub pavilion togolez care trecea pe lângă Insula Șerpilor a fost avertizată de ruși să „părăsească apele teritoriale ale Rusiei, altfel vor fi folosite arme”, potrivit marinei ucrainene. Aceasta a echivalat cu „însușirea ilegală a teritoriului ucrainean”, a adăugat marina.
Marina Rusiei a dominat Marea Neagră de la începutul războiului, nu în ultimul rând pentru că Ucraina nu avea o forță maritimă reală. A pierdut trei sferturi sau mai mult din marina sa în timpul confiscării Crimeei de către Rusia în 2014, iar singura fregată rămasă a fost distrusă în mod deliberat la câteva zile după ce războiul a început pentru a preveni capturarea acesteia.
Cu toate acestea, Rusia și-a pierdut crucișătorul Moskva, nava amiral a flotei, la mijlocul lunii aprilie, în urma unei lovituri cu rachete de croazieră Neptun de pe continentul ucrainean. Nava furnizase capacități de apărare aeriană și maritimă pentru restul flotei ruse de la Marea Neagră, formată din 20 sau mai multe nave de război și submarine.
Moskva ajutase la capturarea Insulei Șerpilor, iar fără ea flota rusă a fost împinsă mai departe de coasta Ucrainei, oferind posibilitatea ucrainenilor de a încerca recuperarea insulei. Însă, hotărârea Rusiei de a ocupa Insula Șerpilor arată, de fapt, că vor să o folosească ca o alternativă la nava scufundată.
„Gândește-te la ea (n.red. insulă) ca la un distrugător de nescufundat”, a spus Andy Netherwood, expert în apărarea aeriană. „Dacă plasezi acolo un radar și sisteme de rachete sol-aer, îți permite să domini spațiul aerian din nordul Mării Negre, inclusiv abordarea importantă strategică a Odesei.”
Activitatea din ultimele zile de pe Insula Șerpilor, suprinsă de imagini din satelit, arată că rușii par să fi mutat cel puțin 10 unități de tehnică militară.
De asemenea, sunt cel puțin șapte nave care înconjoară insula, în timp ce rușii încearcă să recupereze inclusiv o navă scufundată.
Rusia și-a folosit dominația în Marea Neagră pentru a lansa atacuri cu rachete de croazieră Kalibr asupra țintelor ucrainene, inclusiv de pe submarine. Rachetele pot avea o rază de acțiune mare, putând, în teorie, să lovească aproape oriunde în Ucraina.
Însă, pentru ruși, blocada economică este importantă, în contextul unui conflict de durată. „Într-un conflict de uzură și eroziune, capacitatea de a menține o blocadă economică poate deveni semnificativă. Îmi vine în minte primul război mondial”, a spus Dr. Sidharth Kaushal, expert militar, referindu-se la lunga blocada engleză asupra Germaniei despre care se crede că a contribuit la prăbușirea puterilor centrale spre sfârșitul anului 1918.
Ucraina este un exportator net de alimente, în special cereale și ulei de floarea soarelui. Anterior, a mutat 70% din exporturile sale pe mare, inclusiv 99% din livrările de cereale către țări precum Egipt, Etiopia, Liban și Yemen. Deși unele cereale sunt acum exportate pe uscat, nu va fi suficient.
În ultimele zile, discuțiile s-au îndreptat către ideea creării unui coridor pentru navele comerciale cu destinația Ucraina, așa cum a propus Lituania în această săptămână. Coridorul ar presupune protejarea navelor de un convoi de nave militare. Dar, în timp ce Regatul Unit și alții sunt favorabili, ar necesita un sprijin internațional larg.
Ar fi nevoie și de implicarea Turciei, care a închis strâmtorile tuturor navelor de război – cu excepția celor care se întorceau în portul lor de origine – la sfârșitul lunii februarie, situație salutată atunci de Ucraina, deoarece a împiedicat mai multe nave de război rusești să intre în Marea Neagră.
Deschiderea strâmtorilor ar permite acces limitat pentru navele de război NATO, timp de până la 21 de zile, în conformitate cu convenția de la Montreux din 1936, dar și pentru Rusia – ceea ce înseamnă că orice soluție pentru un convoi militar ar putea fi convenită cu Moscova. Ar fi nevoie și de o deminare a coastei ucrainene, minată oarecum în grabă la izbucnirea războiului.
Pe fondul unor astfel de complicații, atenția rămâne concentrată pe soluțiile militare. Lloyd Austin, secretarul american al apărării, a declarat luni că Danemarca va trimite în Ucraina un sistem de rachete de croazieră Harpoon, cu o rază similară cu cea a racehtelor Neptun.
Acest lucru va ajuta la menținerea navelor de război rusești departe de coasta Ucrainei, deși submarinele din clasa Kilo ale Moscovei rămân capabile să se apropie. În ciuda încercărilor de a lua înapoi Insula Serpilor și a apelurilor internaționale tot mai mari de redeschidere a Mării Negre, dominația Rusiei în zonă rămâne importantă.