Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) este așteptată luni, 16 septembrie, să decidă dacă trebuie implementate limite în ceea ce privește consumul de substanțe psihoactive la volan, similar cu modelul deja existent în cazul consumului de alcool. 

UPDATE Decizia a fost amânată pentru 11 noiembrie.

Material inițial

De interpretarea ICCJ ar urma să se țină cont în ceea ce privește modul în care vor fi tratate în instanțe cazurile de conducere sub influența substanțelor psihoactive, dar și eventuale schimbări legislative pe această temă. 

„Miza deciziei Înaltei Curți va fi dacă incriminăm, practic, orice cantitate, de orice fel de substanță în sânge, fie că vorbim de tratamente medicale, de medicamente banale sau consum vechi, sau nu facem asta”, a declarat Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor, pentru Digi24.ro.

Codul penal pedepsește conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive cu închisoare de la 1 la 5 ani. Sintagma „sub influența” a ridicat, însă, semne de întrebare în rândul cetățenilor, specialiștilor în drept și al experților criminologi. 

Controversele s-au amplificat odată ce Poliția Rutieră a început să testeze șoferii în trafic. În această vară, Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care șoferii care refuză testarea sau ies pozitiv la alcool sau substanțe psihoactive au automat permisul reținut. Documentul este restituit dacă nu primesc rezultatele analizelor în termen de 72 de ore de la recoltare. 

În urmă cu trei ani, tot Înalta Curte arăta că este suficient să fie depistată o urmă de substanță în corp pentru a concluziona că persoana respectivă se află „sub influența”. 

„Odată consumată, orice substanţă cu efect psihoactiv afectează sistemul nervos central într-o măsură incompatibilă cu desfăşurarea în siguranţă a unor activităţi care prezintă un grad ridicat de risc pentru sănătatea persoanelor, cum este, printre altele, şi cazul conducerii unui vehicul pe drumurile publice”, este interpretarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. 

„În lumea civilizată, a fi sub influență înseamnă a-ți fi afectate negativ capacitățile fizice sau psihice de a conduce”, a precizat expertul criminolog Vlad Zaha. 

Au existat cazuri în care testele poliției au dat rezultate fals-pozitive și au indicat prezența substanțelor psihoactive în situații în care persoanele respective au consumat medicamente, cum ar fi Paracetamol, după cum a reieșit dintr-o anchetă publicată de Snoop.ro. 

De exemplu, în cazul medicamentelor pe bază de ibuprofen sau paracetamol, testele pot indica prezența unor substanțe interzise, precum codeina, ceea ce poate duce la deschiderea unui dosar penal, arată o opinie lansată de platfoma civică Declic, ajunsă pe masa judecătorilor. 

De asemenea, au existat situații în care persoane au fost acuzate de condus sub influența substanțelor psihoactive deși consumul efectiv de substanțe interzise s-a petrecut cu câteva zile înainte ca șoferii să se urce la volan. 

Dilema juridică ajunsă pe masa judecătorilor ICCJ a fost lansată într-un dosar care vizează cazul unui șofer depistat „sub influența drogurilor” cu un „metabolit inactiv al cocainei”. Legiștii au constatat că substanța și-a pierdut efectul în momentul în care șoferul a fost oprit în trafic. 

În situațiile descrise mai sus, este vorba de cantități „infime” descoperite în corpul șoferilor, iar experții subliniază că „nu există o influențare a capacităților și reacțiilor conducătorului de vehicule”. 

„Impunerea acestor limite asigură faptul că doar șoferii cu adevărat drogați vor fi pedepsiți (...) Nu mai umplem instanțele și birourile procurorilor cu zeci de mii de cazuri, ci lăsăm să se axeze doar asupra șoferilor care reprezintă cu adevărat un pericol”, a explicat criminologul Vlad Zaha.

Limitele pe care reprezentanții societății civile vor să le impună în aceste cazuri „se aliniază standardelor europene”, arată Vlad Zaha.

„Sunt zeci, sute de jurisdicții în jurul lumii care au aceste limite, diferite de la țară la țară, cu diferite praguri pentru substanțe ilegale, medicamente. Nu există să închidem oameni nevinovați”, mai menționează expertul citat de Digi24.ro.

Parchetul General e, însă, de altă părere. Într-un răspuns transmis prima oară pentru G4 Media și trimis ulterior și Digi24.ro, procurorii arată că introducerea unor limite este „inoportună”, listând mai multe contra-argumente. 

„Stabilirea prin lege a unor concentrații minime pentru existența infracțiunii (...) este un demers aproape imposibil, pentru situația, des întâlnită în practică, în care conducătorii de vehicule sunt depistați în trafic după ce au consumat mai multe tipuri de substanțe psihoactive, în diferite cantități și/sau combinații”, este unul dintre argumentele Parchetului General.

Un alt contra-argument lansat de procurori este „numărul extrem de mare și diversitatea substanțelor cu efect psihoactiv”, aceștia menționând că va fi nevoie de schimbări legislative „frecvente” pentru a ține pasul cu apariția substanțelor interzise . 

„Aceste etnobotanice, în uriașa lor majoritate, oricum nu sunt depistate în testele poliției pe șosele. Avem 7-8 substanțe versus peste 1.000 de substanțe noi psihoactive, multe dintre ele nici nu ies la testele de sânge și atunci să menții nedreptatea curentă pentru simplul fapt că nu putem stabili limite pentru substanțe care oricum nu pot fi depistate este injust și fals”, a comentat Vlad Zaha.

Parchetul General mai menționează că în fiecare dosar penal va putea fi stabilit dacă șoferul se află sub influența substanțelor psihoactive „doar în baza unui raport de expertiză medico-legală toxicologică”. În acest sens, procurorii susțin că ar dura între unul și doi ani pentru obținerea documentului, ceea ce ar presupune că „starea de pericol pentru siguranța circulației (...) va continua să subziste”.

Vlad Zaha arată, însă, că și în prezent este necesară expertiza medico-legală, „nu durează cu anii” să vină rezultatele și că dosarele penale „nu sunt în pericol de prescriere”.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a transmis vineri, printr-o postare pe Facebook, că ideea de praguri „nu este de acceptat”.

„Un om la volan care a consumat substanțe este un pericol. Toleranță zero! Legiuitorul asta a vrut să transmită prin textul de lege prin care a incriminat conducerea sub influența substanțelor psihoactive”, a transmis ministrul Justiției. 

Pentru această intervenție, Alina Gorghiu a fost acuzată de opoziție că se folosește de funcția de ministru al Justiției și încearcă să „influențeze decizia judecătorilor”.