România a înregistrat o creştere economică în primul trimestru de 2,3% pe seria brută şi de 2,8% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2022, însă, raportat la trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a fost în termeni reali mai mare cu doar 0,1%, potrivit datelor provizorii publicate joi de Institutul Naţional de Statistică.

„Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2023, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 120 din 16 mai 2023”, precizează INS.

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2023, a fost de 389,155 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 0,1% faţă de trimestrul IV 2022 şi în creştere cu 2,8% faţă de trimestrul I 2022.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2023 a fost de 312,092 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 2,3 % faţă de trimestrul I 2022.

La creşterea PIB, în trimestrul I 2023 faţă de trimestrul I 2022, au contribuit în mod deosebit următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hoteluri şi restaurante (+0,9%), cu o pondere de 22% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 4,5%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,5%), cu o pondere de 8,2% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 5,6%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,5%), cu o pondere de 5,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 10%; construcţiile (+0,3%), cu o pondere de 3,7% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 8,5%; impozitele nete pe produs (+0,3%), cu o pondere de 8,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 2,5%.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,5%), cu o pondere de 23,6% la formarea PIB, şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 2,3%.

Contribuţii pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 6,4%, contribuind cu +4,2% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,7%, contribuind cu +0,3% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,9%, contribuind cu +0,4% la creşterea PIB.

Banca Mondială estimează că Produsul Intern Brut al României ar urma să înregistreze în acest an un avans de 2,6%, nivel similar celui anunţat în ianuarie 2023, dar ritmul de creştere ar urma să accelereze în 2024, până la 3,9%, conform celei mai recente ediţii a raportului „Perspective Economice Globale” (Global Economic Prospects) publicat de instituţia financiară internaţională.

Fondul Monetar Internaţional a revizuit semnificativ în scădere estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 3,1% cât estima în toamnă, până la 2,4% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,7%, potrivit celui mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat în aprilie de instituţia financiară internaţională.

Previziunile economice de primăvară ale Comisiei Europene arătau că economia românească ar urma să înregistreze o creştere de 3,2% în 2023 şi de 3,5% în 2024.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estima, în primăvara acestui an, un avans economic de 2,8% pentru 2023, considerat a fi unul prudent, pe fondul unei inflaţii încă ridicate, dar cu premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce ulterior la îmbunătăţirea estimărilor.