Cutremurele de 5,2 şi 5,7 care s-au produs în Gorj pe 13 şi 14 februarie au avut până acum 810 replici, însă frecvenţa şi magnitudinea lor sunt în scădere, a anunţat Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) care a publicat şi hărţi care arată detalii noi despre caracteristicile seismelor.

Potrivit acestor hărți, cele două cutremure mari din 13 şi 14 februarie au avut epicentrele situate la mai puțin de 20 de kilometri unul de altul. De altfel, majoritatea replicilor s-au produs în aceeași zonă, la nord-vest de Târgu Jiu.

O altă hartă publicată de INFP arată o comparație între cutremurele înregistrate în trecut, în zona Gorjului și cele din luna februarie a acestui an.

Seismele din 13 și 14 februarie au fost cele mai puternice din istoria măsurătorilor, pentru această zonă.

Un cutremur cu magnitudinea 5,2 s-a mai produs doar în 1943.

Cele mai puternice seisme de atunci și până luna aceasta au fost de 4,0, în 1962 și de 4,5, în 1963.

Cutremurele din Gorj s-au produs la adâncimi mici, arată o hartă realizată de INFP. Primul seism puternic, cel de 5,2 din 13 februarie, s-a produs la o adâncime de 15 kilometri.

Cel de pe 14 ferbruarie, de 5,7, s-a produs mai aproape de suprafață, la 6,2 kilometri.

De altfel, toate replicile au avut o adâncime mică - între 30 de kilometri și un kilometru.

Pe lângă cele două cutremure majore din 13 și 14 februarie, în Gorj au fost până acum doar trei replici care au depășit magnitudinea 4.

Majoritatea celor 810 replici înregistrate până acum au avut între 1 și 1,5 - peste 300, acestea fiind simțite, practic, doar de aparatele de măsurare.

Potrivit INFP, replicile pot fi așteptate timp de o lună de la producerea seismelor majore, însă deja acestea au început să scadă atât în frecvență, cât și în magnitudine.