Rechizitoriul prin care procurorii au cerut arestarea preventivă a fiicei milionarului ucis în 2021 în Arad s-a bazat pe „indicii, nu probe” și nu confirmă „suspiciunea rezonabilă” că ar fi fost în spatele atacului cu bombă, scrie în motivarea deciziei prin care Laura Bîlcea (fostă Crișan) și ceilalți doi bărbați au fost lăsați în libertate.

Curtea de Apel București a decis săptămâna trecută că Laura Bîlcea și cei doi bărbați acuzați că au organizat în 2021 atacul asupra milionarului Ioan Crișan vor fi cercetați în libertate.

„În contextul unei mediatizări a cazului - de altfel de înţeles, având în vederea natura faptelor şi ipotezele avansate - este firesc interesul public, dar şi al autorităţilor de a finaliza ancheta penală, de a identifica făptuitorii, însă nu se pot lua măsuri preventive pe simple indicii sau supoziţii, indiferent de caracterul stringent al necesităţii validării unei ipoteze a anchetei”, scrie în motivarea judecătorilor.

Judecătorii mai arată că, începând cu mai 2021, când a avut loc atentatul, „au fost investigate foarte multe piste”și că „au fost încuviințate și autorizate măsurile de supraveghere tehnică și alte metode speciale de supraveghere și cercetare”.

„Faptul că există necesitatea identificării autorilor omorului nu echivalează cu obligaţia judecătorului de a dispune luarea unor măsuri preventive faţă de persoane cu privire la care nu este fundamentată suspiciunea rezonabilă că ar fi comis faptele de care sunt acuzate”, mai arată sursa citată.

Procurorii au acuzat-o pe Laura Bîlcea că le-ar fi dat 100.000 de euro celor doi bărbați pentru asasinarea milionarului Ioan Crișan. Potrivit rechizitoriului, intenția de a-l asasina pe milionar venea pe fondul tensiunilor dintre tată și fiică, dar și pe fondul averii pe care Laura Crișan urma să o obțină.

„Cu privire la faptul că inculpații (...) ar fi fost instigați la comiterea faptei de către inculpata (n.r. Laura Crișan) din interes material, ca element al mobilului comiterii crimei, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii constată că nici această împrejurare nu este probată în cauză”, potrivit motivării Curții de Apel București.

În rechizitoriu, procurorii au descris cum cei doi bărbați ar fi cumpărat bomba, ar fi montat-o ulterior în mașina condusă de milionarul arădean și ar fi detonat-o prin intermediul unui telefon mobil, însă nici pentru această acuzație nu sunt dovezi.

„Raportat la abilităţile, pregătirea şi mediul din care fac parte inculpaţii (...) , varianta prezentată de Parchet nu pare la acest moment plauzibilă, în lipsa unor elemente factuale care să fundamenteze cel puţin parţial explicaţiile necesare pentru a conferi ipotezei creionate de Parchet un caracter credibil”, mai scrie sursa citată.