În spatele unei sintagme pompoase precum “incluziune financiară” în România se ascunde o necesitate pe cât de simplu de rezolvat, pe atât de des ignorată în dezbaterea publică– digitalizarea mijloacelor de plată. Cu alte cuvinte – să ne facem viață mai uşoară, nu mai grea în mod inutil.
În acest spirit al despletirii unor comportamente nenecesar complicate, În proiectul de lege care presupune digitalizarea instituțiilor publice am introdus un amendament – cetățenii să poată plăti electronic, on-line sau POS și la agenții comerciali cu cifra de afaceri de peste 30.000 euro/an.
Un element de bun simt, zic eu, banal chiar, ce aproape nu are nevoie de nicio explicație. Așa am crezut până când amendamentul meu a fost respins. Motivele respingerii nu le cunosc. Argumentele din spatele susţinerii unor astfel de măsuri de incluziune financiară le știu însă prea bine.
Câteva date – sunt aproape 20 de milioane de mijloace de plata fără numerar pe piață: carduri bancare, de masă, vouchere de vacanță, tichete sociale și multe altele. Este normal ca pentru cantitatea acestea masivă de mijloace moderne de plata să există și agenții economici care să le accepte. Dacă în marile orașe stăm cât de cât bine, în orașele mici și la sat cei care să accepte aceste mijloace de plata aproape lipsesc.
Mai mult, cum ajutoarele sociale oferite de statul român se vor livra direct pe card conform măsurilor asumate în PNRR, și cum o bună parte a acestor ajutore se vor duce spre zona rurală, imposibilitatea de a găși agenți economici la sat care să acepte plata cu cardul poate fi pentru mulți o reală problema, nu doar o simplă bătaie de cap.
Mai mult, digitalizarea și plata electronică nu sunt simple mofturi. Dincolo de a ne face viață mai ușoară, mijloacele moderne de plata propunse în amendamentul meu au rolul de a combate economia gri și reduce evaziuniunea fiscală. Acolo unde predomină plățile în numerar șansele că totul să fie înregistrat și fiscalizat corespunzător scad dramatic.
România este țară cu cea mai mare pondere a economiei gri (27.6%) la nivelul Uniunii Europene și cu cel mai scăzut grad de colectare a TVA (28% din PIB). Un studiu recent arată că digitalizarea plăților va genera un plus anual de până la 1.5% din PIB, bugetul de stat putând încasa aproape 2 miliarde de euro pe an în plus în urmă reducerii evaziunii fiscale.
Ceea ce vreau să spun este că întodeauna există soluţii simple şi eficiente pentru problemele mici sau mari existente în societate.
Amendamentul pe care l-am depus si a fost respins este doar un exemplu din multe altele.
Cât timp interesul cetăţenesc rămâne în continuare o noţiune abstractă, folosită în discursuri, dar ignorată complet în decizii politice vom vorbi în continuare de şanse rate, de piedici în cale oricărei încercări de schimbare în bine a acestei ţări.