Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos, a cărui reuniune anuală se desfăşoară în perioada 16-20 ianuarie 2023, a anunţat o participare record a liderilor politici şi reprezentanţilor mediului de afaceri, care vor aborda teme precum încetinirea economică globală sau provocările de mediu, dar şi războiul din Ucraina, într-un context de crize multiple şi mutaţii geopolitice, au anunţat agenţiile Reuters şi EFE. Totodată, Olaf Scholz este singurul lider din G7 care va participa în această săptămână la summit, scrie CNBC.
Nu este pentru prima dată când la summit participă puţini lideri din puternica uniune politică G7.
În ultimul deceniu, uneori doar doi sau trei au ajuns în pitoreasca staţiune montană elveţiană, iar în 2017 doar Theresa May din Marea Britanie şi-a făcut apariţia, deşi summitul l-a atras pe preşedintele chinez Xi Jinping. Motivele lor de absenţă implică adesea probleme mai presante care sunt abordate acasă. Dar marchează un declin faţă de anii mai recenti.
Recordul a fost în 2018, când şase dintre cei şapte lideri din G7 au participat. Printre aceştia s-a aflat şi fostul lider al SUA, Donald Trump, care a participat de două ori în timpul mandatului său, spre deosebire de predecesorul său Barack Obama, care nu a participat niciodată.
Summitul din 2023, care este o revenire la tradiţie după doi ani de perturbări pandemice, după ce a avut loc online în 2021 şi a fost organizat în mai şi nu în ianuarie în 2022, va fi totuşi plin de nume de mare profil din lumea afacerilor şi finanţelor, politicii, mass-media, mediul academic şi societatea civilă.
Desfăşurat sub sloganul "Cooperare într-o lume fragmentată", în perioada 16-20 ianuarie, participanţii includ pe preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa, fostul secretar de stat al SUA Henry Kissinger, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Ghebreyesus, secretarul general al ONU Antonio Guterres, şi actorul Idris Elba.
Scholz urmează să susţină o alocuţiune specială miercuri, la ora locală 15:45.
În timp ce omologii lui Scholz din G7 vor avea cu toţii propriile motive pentru absenţa lor, politicienii se tem în mod inevitabil să fie văzuţi "dând mâna cu o elită financiară globală", a declarat Ed Owen, fost consilier politic şi fondator al companiei de consultanţă The Story Network, pentru CNBC. "Consider că sunt parţial riscuri legate de reputație, având în vedere situaţia actuală, de a vă bucura de viaţa înaltă din Davos", a spus el.
Această situaţie include inflaţia care creşte vertiginos în ţările din întreaga lume. Raportul anual privind riscurile, publicat anterior summit-ului WEF, a spus că criza costului vieţii este cea mai mare ameninţare la adresa lumii de astăzi, subliniind impactul crizei energetice, al deficitului de alimente şi al preţurilor mai mari asupra celor mai vulnerabili.
Politicieni precum prim-ministrul britanic Rishi Sunak au o problemă specială, a continuat Owen, având în vedere că una dintre principalele linii de atac ale Partidului Laburist de opoziţie este că este detaşat de viaţa de zi cu zi. El şi soţia sa au o avere estimată la 730 de milioane de lire sterline (844 de milioane de dolari), potrivit The Sunday Times Rich List.
Regatul Unit va avea în continuare o prezenţă la summitul din 2023. Un purtător de cuvânt a confirmat că ministrul Afacerilor, Grant Shapps, şi secretarul pentru Comerţ, Kemi Badenoch, vor fi ambii acolo, în timp ce Sunak rămâne "concentrat pe muncă, pentru a îndeplini priorităţile poporului britanic".
Purtătorul de cuvânt a adăugat că guvernul consideră că este important "să continue să construiască relaţii cu alte ţări" şi să facă auzită vocea Regatului Unit pe scena globală. Între timp, atât liderul laburist, Keir Starmer, cât şi ministrul de Afaceri din umbră, Rachel Reeves, vor fi prezenţi.
"Sunak vrea să transmită că înţelege încercările vieţii şi să evite să fie caracterizat într-un anumit fel, în timp ce Starmer trebuie să demonstreze că este o figură importantă cu profil internaţional, este un plus pentru el", a spus Owen.
Davos a devenit din ce în ce mai mult subiect de critici, unii acuzând participanţii de elitism şi ipocrizie, de exemplu pentru că au sosit cu avioanele private pentru a discuta despre schimbările climatice.
Renumita staţiune elveţiană de schi găzduieşte în 2023 cel mai mare număr de reprezentanţi ai mediului de afaceri, aproximativ 1.500, dintre care aproximativ 600 de directori executivi, organizatorii evidenţiind că în 2023 în rândul acestora va fi şi cel mai mare număr de femei. Tot în 2023, s-a ajuns aproape la paritate în rolurile de moderare a sesiunilor.
Întâlnirea anuală reuneşte lideri de stat, din afaceri şi societatea civilă pentru a aborda starea lumii şi a discuta despre priorităţile anului. Evenimentul furnizează o platformă pentru angajarea în dialoguri constructive, orientate spre viitor şi ajutor în găsirea soluţiilor prin intermediul cooperării publice-private.Forumul este prezidat de profesorul Klaus Schwab, fondator şi preşedinte executiv, sub coordonarea unui Consiliu de administraţie format din 29 de personalităţi ce acţionează ca "gardieni" ai misiunii şi valorilor organizaţiei şi supraveghează activitatea Forumului în promovarea adevăratei cetăţenii globale. Din Consiliul de administraţie fac parte, printre alţii: Chrystia Freeland, vicepremier şi ministru al finanţelor în Canada; Kristalina Georgieva, director al Fondului Monetar Internaţional; Fabiola Gianotti, director general al Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN); Al Gore, fost vicepreşedinte al SUA (1993-2001); Paula Ingabire, ministru al Comunicaţiilor, Tehnologiei şi Inovării în Rwanda; Christine Lagarde, preşedinte al Băncii Centrale Europene; Ngozi Okonjo-Iweala, directoare a Organizaţiei Mondiale a Comerţului; Regina Rania a Regatului Haşemit al Iordaniei; Mark Schneider, director executiv al companiei Nestle; Tharman Shanmugaratnam, ministru în guvernul statului Singapore; Jim Hagemann Snabe, preşedinte Siemens; Julie Sweet, preşedintă şi directoare executivă a companiei Accenture; Heizo Takenaka, profesor emerit al Universităţii Keio din Tokyo; Zhu Min, preşedinte al Institutului Naţional de Cercetare Financiară din cadrul Universităţii Tsinghua din Beijing.
De-a lungul anilor, agenda Reuniunii Anuale s-a concentrat pe provocările în schimbare cu care se confruntă lumea. Schimbările climatice au reprezentat o temă constantă, aşa cum au fost şi incluziunea, diversitatea şi modalităţile în care economiile se pot dezvolta astfel încât să răspundă nevoilor tuturor. Dar agenda se schimbă anual, pentru a răspunde celor mai arzătoare probleme.
Forumul Economic Mondial publică un Raport al Riscurilor Globale înainte de fiecare reuniune anuală din ianuarie, pentru a identifica şi analiza riscurile globale critice.
Criza costului vieţii, o consecinţă a inflaţiei, agravată de războiul din Ucraina şi redeschiderea economiei după pandemia de COVID, reprezintă cel mai mare risc mondial pentru următorii doi ani, arată studiul publicat la 11 ianuarie 2023 de Forumul Economic Mondial.
În prezent, programul cuprinde peste 300 de sesiuni cu scopul de a accelera progresul şi de a aborda provocările globale. Forumul continuă această muncă pe tot parcursul anului cu o gamă de iniţiative lansate prin intermediul ''centrelor şi platformelor'' sale.
Staţiunea montană Davos permite participanţilor să se întâlnească oriunde în afara sesiunilor. Întâlnirile informale pot avea rezultate şi soluţii la fel de numeroase şi de valoroase precum reuniunile oficiale. Manifestul Davos - "Davos Manifesto", creat în 1973 şi reînnoit în 2020, expune principiile capitalismului părţilor interesate sau un sistem de obiective comune pentru afaceri, precum cele evidenţiate în Agenda ONU a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.