Anul Nou Chinezesc este cea mai importantă sărbătoare tradițională a Chinei, care se celebrează anual în țări și teritorii cu populație chineză mare precum Hong Kong, Taiwan, Vietnam sau Indonezia, dar și în cartierele chinezești din întreaga lume. Anul Nou Chinezesc 2025 începe pe 29 ianuarie, durează până pe 12 februarie, și este denumit Anul Șarpelui de Lemn.

Anul Nou Lunar este evenimentul din calendarul asiatic cunoscut și sub denumirea de Festivalul Primăverii sau Anul Nou Chinezesc. Fiecare an poartă denumirea unui animal pe baza zodiacului chinezesc care este format din 12 animale precum: șobolan, bou, tigru, dragon, șarpe, cal, capră, maimuță, cocoș, câine și porc. Anul 2025 este Anul Șarpelui de Lemn în zodiacul chinezesc.

Calendarul chinezesc este un calendar astronomic anual, întocmit după lună, care ia în considerare un ciclu solar de un an. De asemenea, ia în considerare și ciclurile lunii (ciclurile selenare). Calendarul este folosit pentru stabilirea datelor sărbătorilor tradiționale din China și Taiwan.

Ciclul de 60 de ani a fost introdus în timpul dinastiei Han, în secolul III, respectiv ciclul de 12 ani a simbolurilor de animale. Acesta este important pentru astrologia chineză. Anul Nou al calendarului gregorian corespunde cu Anul Nou Chinez.

Anul Nou din calendarul chinez cade pe a doua (uneori și a treia, însă mai rar) lună nouă după solstițiul de iarnă (care are loc pe 21 decembrie), respectiv în perioada 21 ianuarie - 21 februarie.

În 2025, Anul Nou chinezesc se sărbătorește în perioada 29 ianuarie -  12 februarie.

Anul Nou Chinezesc este celebrat cu fast în aproape toată lumea, iar oamenii respectă tradiții și obiceiuri care datează de mii de ani.

Potrivit vechilor superstiții, pe vremuri exista o legendă conform căreia, un monstru numit “Nian” (se traduce “Anul” din chineză) ataca sătenii la începutul fiecărui an (se hrănea cu carne umană). Monstrul se temea de zgomote puternice, lumini strălucitoare și culoarea roșie.

Pentru a scăpa de pericole, oamenii s-au gândit să atârne pe la uși sau ferestre dragoni roși confecționați din hârtie, dar și să ardă felinare toată noaptea și să aprindă petarde, pentru a speria și alunga monstrul.

În acest fel, sărbătoarea a rămas cunoscută drept un eveniment care să ucidă anul vechi și să aducă noroc și prosperitate în noul an.

Până în zilele noastre, sărbătoarea Anului Nou Lunar este centrată pe îndepărtarea ghinionului și primirea a tot ceea ce este bun și prosper.

Roșul este considerat o culoare norocoasă pentru a întâmpina noul an. În multe culturi asiatice, această culoare simbolizează norocul și bucuria.

Oamenii se îmbracă în haine roșii, își decorează casele cu felinare roșii din hârtie și folosesc plicuri roșii (Hong-bao) pentru a oferi bani celor dragi și prietenilor, simbolizând urări de bine pentru anul ce urmează.

Potrivit tradiției, de pe masa de sărbătoare nu lipsesc preparatele din pește, pentru a avea noroc tot anul, dar și ravioli, preparat care simbolizează reunirea familiei și tăiețeii, care fac referire la longevitate.

De asemenea, de sărbătoarea Noului An se obișnuiește să se consume orez glutinos, semn de prosperitate pentru anul care vine, potrivit CNN.

Multe familii coreene participă la o ceremonie unde urmează ritual numit „charye,” în cadrul căruia femeile pregătesc mâncarea, iar bărbații o oferă strămoșilor. Ultima etapă a ceremoniei este numită „eumbok,” și implică întreaga familie. Se împarte mâncarea și se caută binecuvântări din partea strămoșilor pentru anul ce urmează.

Vietnamezii gătesc preparate tradiționale și le așază pe un altar din casă, ca semn de respect față de strămoși, potrivit Associated Press și Britannica.

Punctul culminant al întregului Festival de Primăvară este Festivalul Lampioanelor, care are loc în cea de-a 15-a și ultima zi (12 februarie 2025).

Numit “Yuan Xiao Jie” în mandarina chineză, acesta este considerat finalul perfect pentru pregătirile și sărbătorile de Anul Nou Lunar care au durat săptămâni întregi. Festivalul Lampioanelor celebrează prima lună plină a anului, de aici și numele (“Yuan” înseamnă “început”, “Xiao” înseamnă “noapte”).

Deși zodiacul chinezesc se bazează pe lună, acesta are și o legătură cu Jupiter. Planeta are nevoie de 11,86 ani pentru a orbita în jurul soarelui, aproape reflectând ciclul de 12 ani al animalelor zodiacale. Astfel, fiecare an zodiacal chinezesc corespunde constelației pe care Jupiter o ocupă în acel an. De exemplu, Jupiter va petrece cea mai mare parte a anului 2025 în constelația Taur, care este, astfel, simbolic legată de Anul Șarpelui.

Potrivit legendelor vechi, pentru fiecare semn zodiacal chinezesc, norocul poate depinde, în mare măsură, de pozițiile Tai Sui( un nume colectiv pentru divinitățile stelare despre care se crede că se rotesc paralel și în direcție opusă față de Jupiter).

Maeștrii în geomantie (pretinsa artă de a prezice viitorul cu ajutorul unor puncte trasate pe pământ sau prin analiza unor grămăjoare de pământ aruncate) pot interpreta datele diferit, dar, de obicei, există un consens cu privire la ceea ce înseamnă anul pentru fiecare animal zodiacal, pe baza pozițiilor stelelor.

Fiecare an zodiacal include, de asemenea, unul dintre cele cinci elemente: lemn, foc, pământ, metal sau apă, creând un ciclu unic de 60 de ani. De exemplu, 2025 este „Anul Șarpelui de Lemn,” care a mai fost întâlnit ultima dată în 1965, potrivit Forbes.

Potrivit zodiacului chinezesc, simbolul Șarpele de lemn reprezintă un cumul de elemente, care îmbină creativitatea cu evoluția.