Acest mandat de arestare, emis în timp ce Bashar al-Assad era încă la putere în Siria, a fost contestat de PNAT pe motivul imunităţii absolute de care se bucură şefii de stat în exerciţiu în faţa instanţelor din străinătate.Vineri însă, Curtea de Casaţie a recunoscut, de asemenea, pentru prima dată, o excepţie de la imunitatea funcţională de care se bucură agenţii statelor străine, precum şi foştii şefi de stat, dacă sunt urmăriţi penal pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii. „Întrucât Bashar al-Assad a pierdut controlul efectiv asupra Siriei şi a încetat de facto să mai deţină funcţia de şef al statului în republica arabă siriană la 8 decembrie 2024, data înlăturării sale de la putere şi a plecării sale de pe teritoriul sirian, acesta nu mai beneficiază de imunitatea personală ataşată funcţiilor sale anterioare, ci doar de imunitatea funcţională ataşată actelor desfăşurate în calitate oficială”, a explicat parchetul antiterorist.

În noiembrie 2023, judecătorii francezi au emis un prim mandat de arestare împotriva lui Bashar al-Assad sub acuzaţia de complicitate la crime împotriva umanităţii şi complicitate la crime de război. Mandatul a fost emis în urma unei anchete franceze privind atacurile cu arme chimice din august 2013 din Duma şi districtul Ghouta de Est, în care au fost ucişi peste 1.000 de oameni.Guvernul lui Bashar al-Assad a negat că ar fi folosit arme chimice împotriva oponenţilor săi în războiul civil, izbucnit în martie 2011. Un al doilea mandat de arestare împotriva lui Bashar al-Assad a fost emis de judecătorii francezi la 20 ianuarie acest an, pentru presupusă complicitate la crime de război, în special lansarea unui atac deliberat asupra civililor. Mandatul a fost emis ca parte a unei investigaţii în cazul lui Salah Abou Nabour, un cetăţean franco-sirian, care a fost ucis la 7 iunie 2017 într-un bombardament în Siria.Bashar al-Assad a fost înlăturat de la putere la începutul lui decembrie 2024 de forţele insurgente conduse de gruparea islamistă Hayat Tahrir al-Sham (HTS).