Imaginați-vă cum ar fi să nu știi dacă propriul copil e viu sau mort. Evghenia și Oleksandr Butkevici cunosc prea bine acest sentiment. Fiul lor, Maksim, a plecat la război atunci când Rusia a invadat Ucraina. Între timp, au apărut tot felul de mărturii despre modul în care sunt tratați prizonierii. Maksim este unul dintre miile de soldați ucraineni capturați de ruși. Pentru părinții lui, zilele sunt pline de suferință și nesiguranță. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată sâmbăta la ora 00:30 și în reluare de la ora 19:30.
În fiecare dimineață, Evghenia Butkevici se reculege câteva minute. Ține în mână o fotografie cu fiul ei, Maksim. Nu mai știe nimic de el de când a fost luat prizonier de ruși, acum două luni. Se îngrozește la gândul că e torturat sau și mai rău, că nu mai e în viață.
„Stau și plâng, în timp ce soțul meu încă doarme. Când se trezește, mă spăl pe față... și încerc să fiu puternică pentru ziua respectivă. Îmi permit să plâng așa doar dimineața devreme”, mărturisește Evghenia Butkevici, mama lui Maksim.
Evghenia și Oleksandr Butkevici povestesc câte ceva despre fiul lor. Maksim s-a oferit să meargă la război. A lucrat mai mulți ani ca jurnalist și le-a luat apărarea refugiaților. Când Rusia a invadat Ucraina, Maksim s-a hotărât să lupte pentru țara lui.
„E un pacifist - așa a fost tot timpul. Dar mi-a spus că trebuie să se înroleze, că trebuie să apere valorile pentru care a luptat toată viața”, spune Oleksandr, tatăl lui Maksim.
„Dacă am fi fost mai tineri, am fi mers și noi. Dar suntem prea bătrâni”, adaugă Evghenia.
Părinții lui Maksim au aflat de la televiziunea de stat din Rusia că fiul lor a fost luat prizonier. L-au văzut într-un clip video, în timp ce era interogat într-o pivniță.
„A fost groaznic. Primul lucru pe care l-am simțit a fost o groază de nedescris. Mi-am văzut singurul copil și m-am gândit că nu poate fi adevărat...”, povestește mama lui Maksim.
În săptămânile următoare, rețelele sociale apropiate Kremlinului l-au etichetat pe Maksim drept nazist, ultranaționalist și chiar spion britanic, pur și simplu pentru că în 2003 a lucrat ca producător pentru BBC.
Părinții lui au mers la armata ucraineană, la Serviciul de Securitate și la tot felul de organizații umanitare, dar nimeni nu le-a putut spune nimic.
„Mă tem cel mai mult că nu-l vor trata pe fiul nostru ca pe un prizonier de război, ci ca pe un criminal, așa cum au procedat cu mulți alții. Sunt îngrijorat că îl vor judeca folosind toate aceste minciuni și dovezi false”, spune tatăl lui Maksim.
Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei, peste 7.000 de soldați au fost luați prizonieri de război. Oficialii adună cât mai multe informații, dar activitatea lor e confidențială, așa că au refuzat orice interviu.
Cu toate acestea, un avocat care reprezintă 50 de familii de prizonieri de război a fost dispus să acorde un interviu.
Vladislav Ignatiev lucrează îndeaproape cu Serviciul de Securitate, încercând să-i aducă înapoi acasă pe prizonieri. El crede că Rusia va acuza tot mai mulți soldați ucraineni de nazism sau de comiterea altor crime inventate.
„Cred că acest lucru a fost făcut mai ales în scop politic: atunci când acuzi pe cineva că este nazist, poți folosi asta în jocul tău politic”, explică avocatul.
Părinții lui Maksim nu vor să lase așa ceva să se întâmple. Ei au depus un recurs de urgență la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Speră că în acest fel, Rusia le va permite organizațiilor internaționale să aibă acces la fiul lor.
„Facem asta ca să aflăm în ce stare e Maksim. Avem un singur obiectiv: ca el și colegii lui să fie eliberați”, spune Evghenia Butkevici.
Până atunci, Evghenia și Oleksandr Butkevici încearcă să rămână puternici și să învingă panica și teama pe care le simt.