Consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, a declarat marți, pentru Digi24, că ratele creditelor cu dobânzi calculate în funcție de IRCC „vor rămâne sus cel puțin o jumătate de an, poate chiar vor mai crește”, explicând că scăderea acestora depinde de reducerea inflației și ameliorarea situației economice. Oficialul a avertizat și asupra deficitului și a atras atenția asupra administrației publice supra-dezvoltate: „Ar trebui să rămânem cu 1.000 de primării și mai mult de jumătate din oameni să plece acasă”. Despre Pachetul 2 de măsuri fiscale, blocat la CCR, el a spus că „riscurile de a intra într-o criză profundă sunt foarte, foarte mari”, dacă reformele nu vor fi adoptate.
Ratele împrumuturilor cu dobânzi calculate în funcție de IRCC cresc de la 1 octombrie. Indicele introdus în 2019 ajunge la cel mai înalt nivel din istorie și va rămâne așa până în 2026, când este așteptată o nouă schimbare.
Întrebat cât timp să ne așteptăm la rate mai mari, în acest context, Eugen Rădulescu a declarat:
„Nu cred că vom putea aștepta scăderea ratelor foarte curând, din cauză că există un decalaj de timp între momentul în care se înregistrează IRCC-ul și momentul în care avem dobânzile care se stabilesc pentru creditele luate, așa încât acest decalaj de timp va face ca dobânzile să rămână sus după ce dobânzile au început să scadă pe piață. Deci vom avea cred că vreo jumătate de an cel puțin în care dobânzile nu vor putea să scadă, poate chiar vor mai crește”.
Acesta a vorbit și despre condițiile în care ar putea scădea ratele și a spus că acest lucru se poate întâmpla „numai dacă vom avea reducere a ratei inflației și o ameliorare a situației economice în ansamblu. La acestea nu ne putem aștepta în viitoarele luni. Trebuie să fim realiști, nu putem să așteptăm pentru viitoarea jumătate de an o îmbunătățire a condițiilor de creditare”.
Guvernul se pregătește să facă rectificare bugetară. Multe ministere pierd bani, se vor tăia bani și de la investiții pentru a fi asigurată plata pensiilor și salariilor. În tot acest context, este vorba și despre un deficit de 8,4% în acest an. Întrebat ce înseamnă acest deficit mare pentru oamenii obișnuiți, acesta a explicat:
„Să știți că deficitul acesta înseamnă cam așa: suntem o familie, țara noastră este o familie, o familie care are venituri de 3.000 lei și cheltuiește în fiecare lună 4.000 lei. Aici suntem în momentul de față. Asta nu poate să dureze la nesfârșit. Trebuie ca deficitul public să fie redus. Iar pentru reducerea deficitului public există două căi: creșterea veniturilor statului și reducerea cheltuielilor acestuia. Din nenorocire, reducerea cheltuielilor, care este întotdeauna de dorit, este mai dificil de realizat din cauză că ai nevoie de, în primul rând de modificări de legi și în al doilea rând, de bunăvoință celor care cărora nu se taie veniturile. Și sigur că asta e foarte greu de de obținut. Oamenii sunt pregătiți să facă reformă, dar să o facă alții. Și atunci va fi dificil în continuare de redus cheltuielile la administrația publică”, a spus el.
Acesta a afirmat că premierul Ilie Bolojan a vorbit, luni seara, despre faptul că urmează o analiză a instituțiilor publice și să vedem în ce măsură ele trebuie să rămână așa cum sunt sau poate unele vor fi desființate.
Despre acest subiect, Rădulescu a declarat: „Eu cred că am văzut zeci de discuții în zona publicului în care se arăta despre o pletoră întreagă de instituții care se calcă pe picioare. Ce mai auzisem eu în urmă cu câteva luni era că atunci când s-a înființat Ministerul Familiei, s-au făcut angajări masive în țară și în București. Când s-a desființat, n-a fost nimeni dat afară, au fost mutați în alte instituții și atunci avem o extrem de mare presiune pe care o reprezintă asupra costurilor publice faptul că administrația publică este supra-dezvoltată, fără ca acest lucru să însemne neapărat o funcționare mai bună a instituțiilor, ci mai degrabă mai multă birocrație”.
Consilierul guvernatorului BNR a mai explicat că „a reduce cu 10% numărul de funcționare în administrația publică este doar un mic început”: „Noi avem 3.200 de unități administrativ-teritoriale, ar trebui să rămânem cu 1.000. Ar trebui ca mai mult de jumătate din oameni să plece acasă”, a spus el.
„Să rămână numai vreo 1.000 de primării, dar asta nu se poate întâmpla peste noapte”, a punctat el. „Trebuie câțiva ani și ar trebui pentru ca să se poată realiza acest lucru până în 2028, ca cel târziu la începutul anului viitor procesul să fie demarat. În primul rând cu voință politică. Nu știu dacă avem de discutat despre ea. Se discută de mulți ani. Acum s-a ajuns inclusiv la situația că suntem cu titu la os. Nu mai putem continua așa”, a mai adăugat Rădulescu.
„Întotdeauna procesul de reducere a cheltuielilor este cu mult mai dificil, atât din punct de vedere uman, cât și din punct de vedere legal. De aceea, măsura primă cu care a venit Guvernul a fost de majorare a taxelor și accizelor, a taxei de valoare adăugată. Ar mai fi o soluție pentru rezolvarea problemei, dar deocamdată eu n-o văd în practică, și anume aceea de creștere puternică de tot a încasărilor din TVA”, a explicat acesta.
„Avem 50 de miliarde de lei nerealizare a veniturilor, teoretică. într-un an. Sunt pregătit să admit că din cele 50 de miliarde teoretice, vreo 10 nici nu există. Sunt auto-consum, sunt alte lucruri, dar nu poți. Ai 40 de miliarde adevărați, bani adevărați, care nu sunt colectați niciodată”, a mai spus el.
Consilierul guvernatorului BNR a vorbit și despre ce s-ar putea întâmpla după 8 octombrie dacă judecătorii Curții Constituționale vor bloca din reformele pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Pachetul 2 fiscal.
„Eu sper să nu se întâmple acest lucru, pentru că dacă se întâmplă acest lucru, riscurile pe care le avem sunt enorme. Riscurile de a intra într-o criză profundă sunt foarte, foarte mari. Nu este vorba numai că se pierde consistența acestui program, dar gândiți-vă la faptul că PNRR-ul prevede o sumă consistentă pentru rezolvarea problemei pensiilor magistraților. Asta înseamnă așa: Uniunea Europeană a spus cu subiect și predicat că o țară nu poate să-și permită în Uniunea Europeană să trimită magistrații acasă la 47 de ani, cu pensii de 5.000 euro, când în toată Europa, magistrații ies la pensie cel mai devreme la 65 de ani și nu cu 5.000, ci cu vreo 3.000 euro. Acest lucru este partea PNRR. Dacă noi ne proptim și spunem avem niște drepturi și le păstrăm, chiar dacă se prăbușește țara, s-ar putea chiar să avem un un efect foarte rău”.
Întrebat dacă totuși CCR va bloca aceste reforme, la ce trebuie să ne așteptăm, acesta a spus că există niște riscuri foarte mari în cazul în care măsurile nu sunt luate de Curtea Constituțională, „pentru că este vorba nu numai de sumele de bani despre care se vorbește” ci și despre „coeziune socială”.
„E foarte greu să ceri unora să accepte să li se reducă veniturile cu 10-20%, dar oameni care au niște venituri absolut uriașe să rămână cu ele”, a spus el. Acesta a declarat că nu știe care este considerentul „intelectual” pe care „se poate ajunge la concluzia că este neconstituțional ca unii oameni să iasă la pensie la fel ca ceilalți”.