O victorie a Rusiei în Ucraina ar putea duce la „distrugerea” NATO - cel puțin a modului în care Alianța Nord-Atlantică este în prezent structurată. Pentru a evita un astfel de scenariu, Occidentul trebuie să furnizeze Kievului de cel puțin trei ori mai mulți bani decât alocă în prezent Rusia lui Putin pentru armată și înzestrare. Astfel, dacă Federația Rusă a anunțat că va aloca în 2024 un buget de 100 de miliarde de dolari strict în scopuri militare, țările occidentale trebuie să livreze Ucrainei echivalentul a cel puțin 300 de miliarde de dolari pe an - practic echivalentul PIB-ului României. Iar acest ajutor va trebui continuat an de an, până la asigurarea victoriei forțelor Kievului, se arată într-o analiză publicată de Institutul pentru Studii Strategice de la Londra (RUSI). Totodată, experții militari britanici au atras atenția că, în cazul unui conflict militar NATO-Rusia, stocul de muniții de artilerie al Marii Britanii s-ar epuiza în 7 zile, iar cel al Germaniei în doar 2 zile.

Războiul actual din Ucraina ne arată acum, în felul său brutal și abrupt, cum se vor purta războaiele din viitorul apropiat. Inclusiv un posibil conflict militar NATO-Rusia (că tot e la modă acest subiect). Folosirea zilnică a mii de drone pe câmpul de luptă - pentru supraveghere, strângere de informații, ca armă antitanc, ori ca principală armă de „contrabaterie” pentru lovirea la distanță a artileriei inamice, sau chiar pe post de „artilerie de buzunar”, pentru atacarea infanteriei în câmp deschis - a demonstrat cum tehnologia, în decurs de doar 2 ani, a șters cu buretele tot ceea ce strategii și tacticienii militari s-au chinuit să învețe în ani de zile în școlile și academiile militare.

O analiză recentă a RUSI atrage atenția că actualul conflict din Ucraina trebuie văzut ca o trezire la realitate - chiar și în al 12-lea ceas - pentru țările NATO. Iar societățile europene, în ansamblul lor, trebuie nici mai mult nici mai puțin „să se pregătească pentru război”.

„Pregătirea” pentru un astfel de worst case scenario presupune, în primul rând, ca NATO să-și pună la punct capacitatea de reacție rapidă în cazul unei agresiuni din partea Rusiei - vorbim aici strict de un război „convențional”, fără arme nucleare.

Citește și: Șocul pe care strategii NATO l-au avut când au simulat un război cu Rusia. Ben Hodges: „Avem zero experiență în această privință”

În al doilea rând, aproape toate statele membre NATO - inclusiv SUA, UK sau Polonia - au probleme cu recrutarea ori atragerea de personal în forțele armate. Astfel, experții britanici atrag atenția că programele de înzestrare și modernizare pe care țările europene le-au demarat în ultimii ani - inclusiv România - nu înseamnă practic nimic dacă nu dispui și de numărul necesar de militari care să opereze respectivele echipamente de luptă.

Și, din ce vedem în Ucraina, un război convențional cu Rusia ar fi „ceva” purtat la o scară fără precedent pentru țările NATO. Iar europenii sunt cei care ar trebui să fie cei mai îngrijorați, mai ales de spectrul realegerii lui Donald Trump la Casa Albă, care ar putea schimba radical felul în care SUA se raportează față de NATO și Rusia.

Fără ajutorul militar al SUA, țările „europene” din cadrul NATO ar avea o mare problemă: armata britanică și-ar epuiza stocul de muniții de artilerie într-o săptămână.

Citește și: Politico: „Este anul 2027. Putin decide să lovească”. Cât de pregătită este Europa pentru o confruntare cu Rusia fără Statele Unite

O amplă analiză RUSI realizată după primele 6 luni de război ruso-ucrainean arăta că Rusia a folosit în două zile de război o cantitate de muniții echivalentă cu întreg stocul din depozitele armatei britanice. La o rată echivalentă cu cea tras de ucraineni, de pildă, armata britanică ar rămâne astfel fără muniții după 7 zile de conflict.

Armata germană se află într-o poziție și mai dificilă: Bundeswehrul ar rămâne fără muniții după doar două zile de război cu Rusia.

Desigur, războiul din Ucraina este încă în plină desfășurare, iar armata rusă continuă să sufere înfrângeri devastatoare. Vestea „proastă” care provoacă fiori în cazul strategilor NATO o reprezintă aparent inepuizabila capacitate de regenerare a armatei ruse, care continuă să livreze carne de tun și, mai ales, tunuri și diverse alte guri de foc pe frontul ucrainean, pentru a compensa pierderile.

Poate fi Rusia înfrântă în Ucraina? Și dacă da, cum?

Matematica spune că e posibil. Dar e nevoie de mulți bani. Foarte mulți bani.

După cum bine se știe, în prezent există două mari pachete financiare destinate Ucrainei care sunt blocate în limbo-ul legislativ și birocratic din SUA și UE. În Uniunea Europeană se discută - până acum, fără succes - despre acordarea unui ajutor financiar în valoare de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Liderii europeni urmează să se întâlnească zilele următoare pentru a lua o decizie în acest sens.

În Congresul SUA e blocat încă din luna decembrie un alt pachet financiar important - în valoare de 61 de miliarde de dolari, din care circa 44 de miliarde reprezintă efectiv ajutor strict militar (muniții, echipamente de luptă etc.).

În total, aceste pachete financiare reprezintă peste 110 miliarde de dolari. O cifră uriașă și, în același timp, mică: experții RUSI au calculat că Ucraina are nevoie de circa 300 de miliarde de dolari pe an pentru a face față Rusiei. Moscova a anunțat, de pildă, că va aloca 100 de miliarde de dolari în acest an pentru armată. Conform unei legi nescrise a „finanțelor războiului”, Ucraina are nevoie de trei ori pe atât, adică minimum 300 de miliarde de euro/dolari.

Institutul Kiel de Economie Mondială a prezentat valoarea totală a ajutoarelor financiare de care a beneficiat până acum Ucraina în războiul cu Rusia.

Uniunea Europeană e „lider” în clasamentul Kiel cu peste 84 de miliarde de euro. Cea mai mare parte din acești bani reprezintă „ajutor financiar” acordat, conform unei analize a Băncii Mondiale, menținerii „în viață” a instituțiilor ucrainene, în condițiile în care administrația Kievului are nevoie de cel puțin 3 miliarde de euro pe lună. Doar 5,6 miliarde de euro reprezintă ajutor militar direct din partea UE.

SUA se clasează pe locul doi în acest clasament - cu echivalentul a peste 71 miliarde de euro, dar este pe primul loc în ceea ce privește ajutorul militar direct: aproape 44 de miliarde de euro.

Germania, cea mai puternică economie a Europei, e pe locul trei: peste 17 miliarde de euro ajutor militar, 2,4 ajutor umanitar și peste 1,4 miliarde ajutor financiar pentru Kiev.

În total, țările europene (separat + blocul UE), SUA și restul țărilor non-UE și instituții financiare internaționale au furnizat până acum Ucrainei peste 240 de miliarde de euro în doi ani. Ajutorul strict militar depășește 85 miliarde de euro.

240 de miliarde de euro în doi ani vs. 300 de miliarde (cel puțin) în fiecare an, de acum încolo. Pare o provocare dificilă.

Sau nu, dacă am compara cu suma alocată de americani în cei 20 de ani de război în Afganistan. Conform cifrelor raportate de Departamentul Apărării, SUA a cheltuit 864,3 miliarde dolari între 2002 și 2020 în Afganistan, costuri de război și reconstrucție. Sumele nu conțin însă și cheltuielile SUA în Pakistan, țară folosită de americani ca bază pentru operațiuni în Afganistan.

În perioada în care Statele Unite au avut cei mai mulți militari prezenți în Afganistan, au avut și cele mai mari costuri, de aproape 100 de miliarde de dolari pe an.

Un raport din 2019 al Universității Brown, care a luat în calcul cheltuielile SUA în Afganistan și Pakistan, a ajuns la suma de 978 de miliarde de dolari costuri de război suportate de Statele Unite. Mai mult, conform unor estimări prezentate de preşedintele SUA, Joe Biden, costul ar putea ajunge la peste 2 trilioane de dolari, dacă sunt incluse şi sumele pe termen lung care vor fi cheltuite pentru veterani şi militarii răniţi în acest război.

Să nu omitem faptul că SUA au aprobat recent un buget record pentru Apărare: peste 800 de miliarde, sau peste 2,4 miliarde de dolari pe zi. Și mai trebuie semnalat că, până acum, Ucraina a provocat pierderi pe front Rusiei cu 85 de miliarde de euro - totalul ajutoarelor militare venite din partea SUA și UE, adică cu o sumă ce reprezintă practic 1% din bugetul SUA alocat pentru Apărare sau 0,34% din PIB-ul SUA.

E adevărat: fără SUA, NATO nu mai există practic și nici nu ar avea mari șanse într-un război cu Rusia. Și nici Ucraina.

„Pe de altă parte, nu există nicio alternativă la înfrângerea Rusiei în Ucraina. Orice încercare de a ajunge la un acord de pace cu Rusia, conform căruia Ucraina trebuie să supraviețuiască într-o formă sau alta, în ciuda pierderilor de teritorii și de suveranitate, nu reprezintă nimic altceva decât un alt Acord de la Minsk, ceea ce i-ar oferi lui Putin o pauză strategică necesară pentru a pregăti următoara fază a războiului său de agresiune”, se arată în analiza RUSI.

În același timp, înfrângerea Rusiei în Ucraina „rămâne un obiectiv care chiar poate fi atins”, în condițiile în care și Rusia se află „la limita capacităților sale” (industriale, financiare, militare): 30% din bugetul Rusiei e alocat susținerii efortului de război. Rusia va continua să-și păstreze totuși „abilitatea” de a continua războiul, atâta vreme cât prețul la gaze și petrol rămâne suficient de ridicat pentru ca Moscova să finanțeze conflictul. Totodată, sumele pe care Occidentul le livrează pentru ajutarea Ucrainei rămân la o valoare inferioară celor acordate de Kremlin pentru război - și asta în ciuda faptului că SUA și UE sunt superioare economic și financiar Rusiei. Iar o astfel de stare de fapt nu face decât să alimenteze cercul vicios al unei Rusii care devine tot mai agresivă.