România a importat, în primele opt luni din 2022, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 1,512 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 20,1% (- 381.300 tep) mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada menţionată, de peste 4,609 milioane tep, cu 4,6% (223.300 tep) sub cea din primele opt luni din 2021, conform Agerpres.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru 2022 o producţie de gaze de 7,45 milioane tep şi importuri de 2,33 milioane tep, în creştere cu 1,9%, respectiv în scădere cu 19,6%, de la an la an.

România are duminică dimineaţă în depozite 2,801 miliarde metri cubi gaze, volum ce corespunde unei ponderi de 90,9% din capacitatea de înmagazinare a ţării, potrivit datelor furnizate pentru Agerpres de către Transgaz.

Pragul minim aprobat pentru România în noul regulament al Comisiei Europene, de 80%, a fost atins pe 17 septembrie.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat în luna septembrie, că la nivelul Uniunii Europene stocurile comune de gaze au ajuns la 84%.

„Prietenii noştri din ţările baltice au depus eforturi uriaşe pentru a pune capăt dependenţei lor de Rusia. Au investit în energia din surse regenerabile, în terminale GNL şi în conducte de interconectare. Toate acestea au fost înfăptuite cu costuri ridicate, însă dependenţa de combustibilii fosili din Rusia are un preţ mult mai mare. Trebuie să ne debarasăm de această dependenţă în întreaga Europă. Am convenit aşadar să constituim stocuri comune. Am ajuns deja la 84%: mai mult decât obiectivul pe care ni l-am fixat”, a spus von der Leyen.