Serviciul Român de Informații (SRI) a detectat, în timpul alegerilor prezidențiale de anul trecut, anulate între timp, un atac cibernetic care poate fi atribuit unei unități de hackeri ce aparține de un serviciu de informații al Federației Ruse (SVR), potrivit unei anchete publicate vineri, 2 mai, în presa franceză. Mediapart.fr mai susține că, inițial, Kremlinul ar fi ales-o pe Diana Șoșoacă, însă blocarea candidaturii sale de către CCR a forțat Moscova să se orienteze înspre Călin Georgescu. Planul Rusiei ar fi fost pus la cale din anul 2023 și viza inclusiv alegerile parlamentare din decembrie 2024, mai arată sursa citată.
Mediapart.fr a publicat vineri, 2 mai, o amplă anchetă cu privire la motivul pentru care alegerile din noiembrie 2024 au fost anulate.
E important de menționat că jurnaliștii francezi citează informații care ar fi fost transmise de SRI partenerilor europeni și care au ajuns și pe masa președintelui francez Emmanuel Macron, dar pune cap la cap și informații existente în spațiul public.
Una dintre temele de bază ale anchetei Mediapart.fr vizează atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024.
Jurnaliștii francezi, care citează datele oferite de SRI partenerilor europeni, subliniază, însă, că Serviciul Român de Informații a atribuit un atac care a compromis un server unei grupări de hackeri ce aparține de Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse (SVR).
Ar fi vorba despre gruparea APT29, cunoscută drept „Cozy Bear” sau „The Dukes”.
Reamintim că SRI a transmis în documentele declasificate că a fost vorba de ample „acțiuni ale unui actor cibernetic statal” asupra infrastructurii IT pentru procesul electoral, însă a fost contrazis de raportul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), cel care găzduiește serverele electorale.
O altă temă de bază care reiese din ancheta Mediapart este că Moscova ar fi plănuit încă din 2023 să influențeze alegerile din România. Preferata Kremlinului ar fi fost Diana Șoșoacă, lidera SOS.
Potrivit informațiilor jurnaliștilor francezi, obiectivul Kremlinului era să ducă un „candidat politic cu tendințe suveraniste” (n.r. Adică pe Șoșoacă, inițial) în turul al doilea, iar, apoi, partidul acestuia să ia cel puțin 30% la alegerile parlamentare ce urmau.
Reamintim că polul suveranist, format din AUR, SOS și POT a obținut cel puțin 30% la alegerile parlamentare din decembrie 2024.
Sursa citată subliniază că tactica prin care Kremlinul a reușit să facă acest lucru s-a bazat pe alimentarea nemulțumirilor din țară, cum ar fi corupția, inflația sau războiul din Ucraina, dar fără să răspândească narative pro-ruse evidente.
Scopul acestui plan, mai notează jurnaliștii francezi, viza blocarea ajutorului militar acordat Ucrainei.
Mediapart notează, însă, că planurile Kremlinului ar fi fost date peste cap de blocarea candidaturii Dianei Șoșoacă de către Curtea Constituțională a României.
Astfel, Moscova s-a orientat înspre Călin Georgescu, potrivit sursei citate.
Acesta a și reușit să ajungă în turul al doilea și a fost motivul principal pentru care Curtea Constituțională a României a anulat alegerile, în decembrie 2024.
Amintim în acest sens campania cu 0 lei, campania mascată din mediul online (de exemplu, campania #EchilibruȘiVerticalitate), dar și manipularea algoritmului TikTok (prin care a reușit să obțină popularitate, deși era inexistent în sondaje, la începutul campaniei).
O altă temă importantă care reiese din ancheta Mediapart este că, odată cu anularea alegerilor, „Rusia și intermediarii săi” au răspândit pe rețelele de socializare o narațiune prin care România a fost acuzată de „lovitură de stat”.
Totodată, anularea alegerilor a mai fost prezentată drept „sfârșitul democrației”, iar NATO și SUA au fost acuzate de implicare în acest așa-zis „complot”.Această temă reiese din ceea ce a prezentat un alt serviciu european de informații, citat de Mediapart.