După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, mulți analiști din Occident și cercetători care studiază țările din spațiul ex-sovietic au crezut că guvernele și popoarele lor își vor exprima solidaritatea cu Ucraina și vor denunța încercările Rusiei de a-și extinde din nou controlul asupra acelor teritorii. Totuși, o mare parte dintre ele au adoptat o politică neutră și chiar au format legături și mai strânse cu fostul lor centru imperial, în special în Asia Centrală și Caucaz, se arată într-o analiză Foreign Affairs.

Această nouă evoluție, ce se poate vedea spre exemplu în influxul de specialiști ruși în tehnologia informației în țările din Caucaz și facilitarea eforturilor Rusiei de a ocoli sancțiunile occidentale de către țările din Asia Centrală, arată rezultatul operațiunilor Kremlinului de a forma și cultiva rețele, parteneriate și institute în fostele state sovietice.

Aceste organizații și inițiative post-sovietice au extins schimbul de oameni, bunuri și chiar idei între Rusia și vecinii săi ex-sovietici și a creat noi mecanisme pentru alianțe și cauze comune.

Țările baltice au făcut eforturi serioase pentru a se integra cu Occidentul, făcând acum parte din UE și NATO, dar în alte părți ale spațiului ex-sovietic au apărut organizații precum Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), prin care Moscova și-a extins din nou sfera de influență.

Pe frontul economic, Rusia a furnizat energie ieftină și a promovat o serie de inițiative regionale pentru sporirea integrării economice. A pus bazele Comunității Economice Eurasiatice, structurată după modelul fostei Comunități Economice Europene, și apoi a format o uniune vamală și mai strânsă cu Belarus și Kazahstan, stabilind un tarif extern comun.

În 2014, Armenia, Kazahstan și Rusia au format o mult mai cuprinzătoare Uniune Economică Eurasiatică (EAEU) cu o instituție de guvernare supranațională. În 2015, s-a alăturat și Kârgâzstan.

Când președintele ucrainean Viktor Ianukovici a retras țara din Parteneriatul Estic la presiunea Moscovei și și-a exprimat dorința ca Ucraina să se alăture EAEU, au izbucnit protestele Euromaidan care au dus într-un final la răsturnarea guvernului său.

Putin s-a folosit de toate instrumentele pe care le-a avut la dispoziție ca să câștige sprijinul liderilor din regiune, să restricționeze protestele și ONG-urile care acceptă fonduri din afara țării și să încurajeze liderii autoritari din regiune să reducă influența observatorilor internaționali în timpul alegerilor și a organizațiilor care monitorizează respectarea principiilor democratice.

Invazia rusească în Ucraina a arătat clar cât de conectate la Rusia au rămas unele state ex-sovietice de Rusia, potrivit Foreign Affairs. Din cauza lipsei forței de lucru în Rusia, milioane de muncitori din Asia Centrală au fost aduși în țară ca să umple golurile din diverse industrii.

Războiul a și inversat unele trenduri ale migrației între Rusia și statele ex-sovietice. După ce Moscova a interzis majoritatea companiilor de tehnologie din Occident, în martie 2022, sute de mii de angajați ruși din domeniul IT au rămas fără joburi.

Aproximativ 100.000 dintre ei, reprezentând 10% din forța de muncă din domeniul IT, au părăsit țara în acel an, destinațiile lor principale fiind țările învecinate în care puteau pleca fără a avea nevoie de vize, precum Georgia, Turcia și statele membre EAEU.

Influxul mare de specialiști în IT a transformat rapid economia țărilor care i-au primit. Spre exemplu, la un deceniu după criza financiară globală din 2008, rata de creștere a PIB-ului Armeniei fluctua între 3% și 8%. În 2022, însă, a crescut la 13%, în principal datorită extinderii cu 20% a sectorului tehnologiei informației și comunicațiilor, după sosirea experților care au părăsit Rusia.

Până la finalul anului 2022, 110.000 de ruși s-au mutat în Georgia, care a cunoscut o creștere economică spectaculoasă, dar a și suferit din cauza tensiunilor sociale dintre cele două comunități și din cauza exploziei prețurilor locuințelor.

Platforma de cercetare Re: Rusia a estimat că între 820.000 și 920.000 de ruși au părăsit țara în perioada 24 februarie 2022 și iulie 2023. Potrivit datelor oficiale, rușii au făcut cu o jumătate de milion mai multe călătorii în Asia Centrală în 2022 decât în anii precedenți.

Rusia a încercat să monitorizeze și să restricționeze activitățile cetățenilor ruși din afara granițelor care se opun războiului, reușind să obțină cooperarea în acest sens a unor țări precum Kazahstan și Kârgâzstan.

În 2022, Putin a vizitat fiecare țară din Asia Centrală și a participat la peste 50 de întâlniri cu omologii săi din aceste state, ceea ce arată importanța tot mai mare pe care Kremlinul o atribuie acestei regiuni.

Statele ex-sovietice au fost vitale pentru adaptarea economiei ruse la regimul sancțiunilor occidentale, iar schemele comerciale dintre Rusia și țările din Asia Centrală au fost benefice pentru ambele părți. Banca Mondială estimează că rata creșterii economice a Asiei Centrale a ajuns la 4,3% în 2024 și va ajunge la 5% în 2025.

Cei mai mulți lideri din spațiul ex-sovietic au fost atenți să nu condamne agresiunea Rusiei, chiar dacă spun că susțin principiile suveranității și integrității teritoriale și legile internaționale.

În Georgia, spre exemplu, publicul susține în mare parte Ucraina, însă guvernul s-a apropiat de Moscova și s-a alăturat recent Washingtonului în susținerea unei rezoluții ONU privind războiul care a limitat semnificativ criticile la adresa Rusiei.

În Armenia, situația pare să fie exact opusă. Deși legăturile economice ale poporului armean cu Rusia continuă să se extindă, guvernul lui Nikol Pashinyan a declarat public în 2024 că nu este aliatul Rusiei în războiul din Ucraina. Erevanul și-a suspendat între timp participarea la CSTO și a expulzat trupele rusești prezente în aeroportul din capitala țării.

În timp ce opinia publică despre războiul din Ucraina în Kazahstan rămâne împărțită, în Kârgâzstan, mai mulți oameni dau vina pe Ucraina sau Statele Unite decât pe Rusia pentru izbucnirea conflictului.

În cei peste 30 de ani de la căderea Uniunii Sovietice, Rusia a cultivat o rețea de persoane, legături de securitate, structuri legale și lanțuri de aprovizionare pe care, în vremuri de criză, multe guverne post-sovietice s-au arătat dispuse să le reutilizeze pentru a-și crea avantaje politice și economice.

Regiunea ex-sovietică nu s-a dovedit a fi un spațiu al decolonizării, ci un laborator pentru noi forme de integrare și cooperare regională.

Dar factorii de decizie din Occident nu ar trebui să vadă această evoluție drept o pierdere ireversibilă pentru capitalele occidentale. În schimb, ei ar trebui să sprijine aceste state în încercarea lor de a dezvolta parteneriate puternice dincolo de Moscova și Beijing fără a le forța să se alinieze în totalitate cu Occidentul, potrivit Foreign Affairs.