Preşedintele interimar Ilie Bolojan a declarat marţi că „suntem practic într-o criză bugetară”, pentru că România cheltuiește mai mult decât îşi permite. El a mai arătat că rezultatul turului întâi al alegerilor prezidenţiale, care a făcut ca în turul doi să ajungă candidaţi de la limitele spectrului politic, a generat anumite îngrijorări, iar demisia prim-ministrului a generat perturbaţii în piaţă, iar România are nevoie de un guvern stabil.

„Suntem practic într-o criză bugetară, pentru că România cheltuie mai mult decât îşi permite, de mulţi ani. Avem deficite mari, de aproximativ 9%, anul trecut. Pentru a acoperi această diferenţă dintre veniturile ţării noastre şi cheltuielile mult mai mari pe care le facem, trebuie să ne împrumutăm şi practic ne împrumutăm cu aproximativ 1 miliard de euro săptămânal, ceea ce a făcut ca în ultimii ani datoria României să crească cu o viteză destul de mare, lucru care înseamnă că în fiecare an plătim dobânzi mai mari, plătim sume mult mai mari pentru acoperirea acestor dobânzi, ceea ce va face ca într-un an-doi, dacă nu corectăm lucrurile, să fim în situaţia în care Guvernul devine practic o agenţie de plăţi, nu mai poate face nimic pentru dezvoltare”, a declarat Ilie Bolojan marți, la Rock FM, potrivit News.ro.

Preşedintele interimar a arătat că finanțarea acestor împrumuturi este o provocare importantă pentru România.

„Este foarte important să ne finanţăm împrumuturile ca să rămânem o ţară stabilă. Asta este o provocare importantă. O altă provocare importantă este să ne menţinem ratingul de ţară, adică calificativul de ţară sigură, în care se poate investi, pentru că asta înseamnă că cei ne dau împrumuturile, cei care ne cumpără titlurile de stat, cei care investesc în economia noastră, au o anumită încredere în România”, a mai precizat el.

Potrivit lui Bolojan, cu cât acest grad de încredere al ţării este mai scăzut, cu atât costurile împrumuturilor sunt mai mari, dobânzile sunt mai mari, riscurile de ţară sunt mai mari şi asta este o provocare.

„În astfel de situaţii, orice fel de factor agravant, orice fel de factor care poate declanşa o agravare a acestei crize bugetare este de evitat, pentru că ne face complicaţii foarte mari. Suntem ca un organism care este slăbit de o boală şi practic este vulnerabil la orice fel de virus. Ce înseamnă acest tip de virus? Înseamnă o instabilitate politică, de exemplu, şi faptul că pieţele au reacţionat zilele trecute a fost un astfel de semnal”, a explicat Bolojan.

Preşedintele interimar a mai spus că „faptul că am avut un tur întâi al alegerilor prezidenţiale, care a făcut ca în turul doi să ajungă doi candidaţi de la limitele spectrului politic, a generat anumite îngrijorări, demisia prim-ministrului din nou a generat nişte perturbaţii în piaţă şi practic România are nevoie de un guvern stabil, pentru că - ne place, nu ne place - guvernul este cel care gestionează problemele economice ale ţării noastre”.

Preşedintele interimar a menţionat că „preşedintele aduce nu doar persoana lui pe funcţia de preşedinte, ci aduce şi percepţia pe care persoana lui a generat-o, de-a lungul anilor, prin declaraţiile lui, prin faptele lui, prin ceea ce a făcut candidatul la funcţia de preşedinte, în anii anteriori, asupra României”.

„El generează nişte percepţii asupra ţării noastre, care pot să fie cu plus sau cu minus, generează, de asemenea, nişte percepţii din interiorul ţării noastre vizavi de aşteptările de la funcţia de preşedinte. Şi aici una dintre problemele pe care noi le avem este că, în general, campaniile prezidenţiale proiectează nişte competenţe ale preşedintelui român mai mari decât sunt în realitate”, a arătat el.

Ilie Bolojan a subliniat că „cetăţenii ţării noastre au nişte aşteptări foarte mari de la preşedinte şi el nu poate onora acele aşteptări în general şi atunci forţează limitele prerogativelor funcţiei de preşedinte”.

Potrivit acestuia, „relaţia dintre preşedintele României şi guvern va fi un alt factor de instabilitate politică”.

„De obicei, când cele două puteri au lucrat şi au colaborat şi au avut o atitudine totuşi de respect reciproc, România a avut o predictibilitate mai mare în dezvoltare, ca să folosesc un termen plastic, au tras toţi la aceeaşi căruţă. În momentul în care au intrat în divergenţe, în momentul în care au avut abordări diferite sau s-au sabotat reciproc, practic nu ştiu cine a pierdut mai mult, dar sigur, cetăţenii României au pierdut ani în dezvoltare, poate le-a scăzut încrederea în autorităţi”, a completat el.

Bolojan a mai spus că „aceşti doi factori importanţi, guvernul care va veni, preşedintele care care va fi ales şi colaborarea dintre cele două puteri în statul român înseamnă factori care pot ajuta la rezolvarea acestei crize bugetare sau o pot agrava”.

„Agravarea acestei crize înseamnă, în fapt, riscul ca, dacă nu ne reducem cheltuielile statului, să avem un stat mai eficient, dacă nu ne încasăm actualele taxe stabilite la bugetul de stat, pentru că nu le încasăm decât parţial, dacă nu reuşim să absorbim bani europeni pentru a ne asigura în continuare investiţiile, înseamnă că putem ajunge în situaţia să creştem taxe şi impozite. Pot fi duse lucrurile într-o zonă în care practic cetăţenii României care au credite la bănci, care au rate, vor deconta primii această instabilitate politică, pentru că asta înseamnă inflaţie, asta înseamnă creşterea costului vieţii, asta înseamnă creşterea dobânzilor”, a arătat Ilie Bolojan.