Președintele interimar Ilie Bolojan a discutat, marți la Cotroceni, cu o delegație a reprezentanților sectorului agroalimentar din România despre demersurile organizațiilor pentru securitatea alimentară a țării, posibilitatea modificării unor regulamente ale UE, cât și susținerea modificării legii privind Codul civil, în sensul instituirii duratei arendării de minimum 7 ani, a transmis Administrația Prezidențială.
La ședință a participat și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Florin Barbu.
„Cu prilejul discuțiilor, au fost dezbătute mai multe aspecte privind activitatea și demersurile organizațiilor pentru securitatea alimentară a țării: detalii referitoare la aprobarea Cadrului Financiar Multianual 2028-2034 (CFM), structura bugetului Politicii Agricole Comune (PAC), procesul de „convergență externă a plăților directe”, aspecte privind Acordul MERCOSUR, posibilitatea modificării Regulamentelor (UE) 2015/783, (UE) 2018/784 și (UE) 2018/785, dar și susținerea modificării Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, în sensul instituirii duratei arendării de minimum 7 ani”, arată comunicatul de presă al Administrației Prezidențiale.
Față de solicitarea reprezentanților sectorului agroalimentar din România de a le fi susținute, la nivel internațional, propunerile prezentate, președintele interimar „a explicat importanța alinierii aspectelor discutate cu activitatea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, astfel încât așteptările mediului asociativ să poată fi tratate într-un mod corect și eficient”.
Delegație a reprezentanților sectorului agroalimentar din România a fost compusă din membri ai următoarelor organizații de profil: Pro-Agro, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), Asociația Forța Fermierilor (AFF), Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), Asociația Fermierilor din România (AFR) și Clubul Fermierilor Români.
Pe 17 decembrie 2024, Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, proiectul de lege prin care este stabilită, fără diferențiere, o durată minimă de 7 ani a contractelor de arendare.
„Durata arendării este de minimum 7 ani şi se consideră a fi făcută pe toată perioada necesară recoltării fructelor pe care bunul agricol urmează să le producă„, prevede proiectul.
Subarendarea totală sau parţială este interzisă, sub sancţiunea nulităţii, cu excepţia schimbului de utilizare a terenului între arendaşi.
Contractul de arendare încetează înainte de împlinirea termenului prin incapacitatea sau falimentul arendaşului ori prin neplata arendei în termenul prevăzut în contract. În cazul decesului arendatorului, moştenitorii sunt obligaţi să menţină contractul de arendare pe durata încheiată cu arendaşul.
În cazul vânzării terenului, cumpărătorul este obligat să menţină contractul de arendare până la expirarea termenului de valabilitate.
Contractele de arendare încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile până la încetarea duratei acestora, mai prevede actul normativ.
Pe 27 februarie, Curtea Constituţională a decis că este neconstituţională instituirea unei durate de minim şapte ani a contractului de arendare, respectiv 14 ani, în situaţia reînnoirii de drept, fără posibilitatea negocierii valorii arendei.