Florin Daniel Şandru, preşedintele executiv al IICCMER, instituţie cu ajutorul căreia procurorii au aflat date suplimentare care le-au permis să ceară revizuirea hotărârii de achitare a torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu, rejudecarea şi condamnarea lor, afirmă, miercuri seară, că achitarea "este o decizie ce contravine tuturor valorilor pe care se întemeiază statul de drept şi trebuie reparată cât mai curând". Președintele IICMER  susține că va continua să ofere sprijin organelor judiciare implicate în cazul Ursu, pentru ca nedreptatea să fie schimbată "în lumina realității istorice".

”Achitarea celor responsabili de moartea disidentului Gheorghe Ursu este o decizie ce contravine tuturor valorilor pe care se întemeiază statul de drept şi trebuie reparată cât mai curând. Salut formularea realizată în cursul zilei de astăzi de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi reiterez faptul că  IICCMER, alături de partenerii săi instituţionali, va continua să ofere sprijin organelor judiciare din România implicate în cazul Ursu, pentru ca această mare nedreptate să poate fi schimbată în lumina realităţii istorice”, a declarat Prof.univ.dr. Florin-Daniel Şandru, preşedintele executiv al IICCMER, citat într-un comunicat de presă transmis, miercuri seară.

Instituţia precizează că la materialele documentare şi ştiinţifice întocmite de IICCMER au contribuit experţii IICCMER Ştefan Bosomitu, Florin Soare, Constantin Vasilescu, Dalia Báthory şi Cosmin Budeancă.

Acesta au fost relizate în cursul lunii octombrie, în colaborare cu Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga” şi s-au axat pe cazuistica şi încălcările drepturilor omului în România în perioada 1980-1989.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat, miercuri, o cerere de revizuire a hotărârii de achitare a torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu, rămasă definitivă prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 27 iulie 2023.

În cuprinsul cererii de revizuire, procurorii Secţiei judiciare din cadrul PÎCCJ au arătat că aceasta se bazează pe fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei, după ce au primit noi date de la CNSAS, precum şi materialul documentar întocmit de IICCMER, în colaborare cu Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga”, însoţit de un material sintetic referitor la cazuistica şi încălcările drepturilor omului în România în perioada 1980-1989.