Interpol a lansat o campanie de identificare a unor femei ucise, ale căror cadavre au fost găsite în mai multe țări din Europa. Poliția încearcă să rezolve 46 de cazuri în care nu s-a descoperit identitatea victimelor și nu sunt indicii despre criminali. Este al doilea apel „Identifică-mă” prin care oamenii legii fac cer ajutorul populației.

O pereche de pantofi roșii, două coliere cu margele și o monedă britanică sunt printre puținele indicii care ar putea ajuta la identificarea unei adolescente găsite ucisă în vestul Franței în urmă cu mai bine de 40 de ani.

Moartea ei este unul dintre cele 46 de cazuri „reci” pe care poliția europeană încearcă să le rezolve ca parte a celei de-a doua etape a unei campanii care vizează găsirea identității unor femei ucise care au rămas neidentificate, scrie BBC.

Primul apel public făcut de Interpol anul trecut și dat publicității de BBC a ajutat la identificarea unei femei britanice la aproximativ 30 de ani de la uciderea ei.

„Vrem să identificăm femeile decedate, să aducem răspunsuri familiilor și să facem dreptate victimelor”, a declarat marți Jürgen Stock, secretarul general al Interpol, care coordonează campania „Identifică-mă”, într-un comunicat.

„Fie că este o amintire, un mic indiciu sau o poveste, cel mai mic detaliu ar putea ajuta la descoperirea adevărului”, spune acesta.

A doua fază a campaniei Operațiunea „Identify Me” include cazuri în Țările de Jos, Germania, Belgia, Franța, Italia și Spania.

Detaliile fiecăreia au fost publicate pe site-ul web al Interpolului, împreună cu fotografii cu posibile elemente de identificare și reconstrucții faciale. Se crede că majoritatea victimelor aveau vârste cuprinse între 15 și 30 de ani.

Trupul unei adolescente cu pantofi roșii, mărgele, asupra căreia s-a găsit și o monedă, a fost găsit sub frunze într-o zonă din apropierea unui sat numit Le Cellier în 1982. Era acolo de câteva luni.

Vorbind în apropierea zonei în care a fost găsită, acum plină de mărăcini și urzici, detectivul Franc Dannerolle spune că trupul adolescentei a fost „aruncat ca un gunoi”. „Nu a existat niciun respect, nicio grijă pentru ea înainte de moartea ei”, adaugă el.

Moneda i-a determinat pe anchetatori să creadă că ea era fie britanică, fie călătorise în Marea Britanie înainte de a fi asasinată, deși recunosc că ar fi putut-o găsi sau putea să i-o dea cineva.

Poliția a ales să nu intre în detalii despre cum a fost omorâtă pentru a evita ca „făptuitorii falși” să își revendice responsabilitatea.

Detectivul pensionar Alain Brillet a lucrat la acest caz la acea vreme și îl descrie drept o „triplă enigmă”.

„Cel mai ciudat și mai incredibil lucru a fost că aveam pe cineva care a fost ucis, pentru că știam că a fost ucisă, dar nu am putut afla niciodată cum se numește, de unde era sau cine a ucis-o”, spune el.

Lansarea campaniei „Identifică-mă” anul trecut a fost pentru prima dată când Interpol a făcut publică o listă cunoscută sub denumirea de „anunțuri negre”, care caută informații despre cadavre neidentificate. Astfel de notificări au fost vehiculate doar pe plan intern în cadrul rețelei de poliție a Interpolului, până la acel moment.

În toată Europa, ușurința de mișcare din cauza granițelor deschise, a creșterii migrației globale și a traficului de ființe umane a determinat ca mai multe persoane să fie date dispărute în afara țării lor de origine, spune dr. Susan Hitchin, coordonatorul unității ADN a Interpol.

„Aceste femei au suferit o dublă nedreptate. Au devenit victime de două ori: au fost ucise printr-un act de violență și li s-a refuzat numele în moarte”, spune ea.

Un alt caz pe care Interpol speră că oamenii îl vor putea ajuta este cel al unei femei al cărei cadavru a fost descoperit în Wassenaar, Olanda, în urmă cu aproximativ două decenii.

Descoperirea a fost primul caz al investigatorului criminalist olandez Sandra Baasbank. Își amintește că a văzut-o pe femeie întinsă cu fața în jos în dunele de nisip, fără semne evidente de rănire sau de luptă. Detectivul spune că femeia purta jambiere în carouri maro și pantofi roșii lucioși, lacuiți – „neobișnuit dacă mergi la o plimbare pe plajă”.

„Era foarte în formă, sportivă. Purt o bentiță și ochelari de soare. Nasturii erau închiși și avea o eșarfă”, adaugă detectivul.

Analiza criminalistică a constatat că femeia s-a născut în Europa de Est și și-a petrecut ultimii cinci ani ai vieții în Europa de Vest.

Una dintre cheile găsite asupra ei a dus în Germania.

„Poate că m-a făcut mai bună în ceea ce fac. „Nu renunța niciodată”, este motto-ul meu. Sunt hotărâtă în munca pe care o fac și poate ea este motivul”, spune detectivul Baasbank.

Ea speră că noua campanie „Identify Me” va ajuta la prinderea unor suspecți și va oferi o formă de închidere a cazului. Și există motive pentru optimismul ei.

Rita Roberts, o femeie britanică ucisă în Belgia, a fost identificată când familia ei i-a văzut tatuajul distinctiv cu trandafir negru într-un articol BBC bazat pe prima campanie.

Ultimul contact pe care familia ei l-a avut cu ea a fost printr-o carte poștală în mai 1992. Cadavrul ei a fost găsit luna următoare.

Când familiei ei i s-a spus că cadavrul este într-adevăr Rita, sora ei Donna spune că „a izbucnit în lacrimi”. Pentru ei, a pus capăt deceniilor de incertitudine. Deși a fost greu să afle despre moartea surorii ei, ea spune că se mângâie să simtă că Rita este „în pace”.

Acum ea a fost identificată, familia ei face apel la public pentru orice informații, oricât de mici, care să ajute la anchetă. Și mai speră că vor fi identificate și alte femei ucise.

Sunt „surori, mame, mătuși”, spune Donna. „Doar pentru că nu au nume, nu înseamnă că nu sunt oameni.”