La șase luni de când Rusia a invadat Ucraina, răspunsul Occidentului la criză a rămas puternic și în mare măsură unit, spre surprinderea multora. În ciuda anilor de relații fracturate în timpul mandatului fostului președinte american Donald Trump și a pandemiei de Covid-19, alianța transatlantică a reușit să se unească și să ajungă la acorduri privind sprijinul financiar și donarea de arme către Kiev, acorduri pentru a opri utilizarea energiei rusești, precum și acorduri privind mai multe pachete de sancțiuni menite să aibă un impact direct asupra lui Vladimir Putin și a apropiaților săi, potrivit unei analize CNN.

Cu toate acestea, pe măsură ce criza declanșată de Vladimir Putin pe 24 februarie se apropie să împlinească jumătate de an, oficialii din Europa sunt îngrijorați de faptul că actualul consens s-ar putea destrama, pe măsură ce Europa urmează să intre într-o iarnă sumbră, care aduce cu sine o creștere a prețurilor la alimente, o limitare a consumului de energie pentru încălzirea locuințelor și o posibilitate reală de recesiune.

Mai mulți oficiali și diplomați occidentali au vorbit sub condiția anonimatului cu jurnaliștii de la CNN despre problemele sensibile cu care se confruntă acum guvernele europene.

Într-un posibil set de măsuri mai drastice care urmează să fie implementate, Berlinul a decis să stingă luminile mai multor monumente și clădiri istorice pe timpul nopții, ca parte a unui efort național de economisire a energiei, pe fondul temerilor legate de lipsa de energie pe timp de iarnă.  Aproximativ 200 de clădiri emblematice din capitala germană, printre care Columna Victoriei, Palatul Charlottenburg și primăria municipiului, nu vor mai fi iluminate pe timp de noapte.

În același timp, magazinelor franceze li s-a spus să-și țină ușile închise în timp ce aerul condiționat este pornit, altfel riscă să fie amendate.

Președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a captat imaginația Occidentului și a mobilizat țările pentru a-i sprijini efortul de război, i-ar putea fi mai greu să continue să țină vie atenția colegilor săi lideri europeni, pe măsură ce conflictul se prelungește.

„Provocarea pentru Ucraina este aceeași ca în prima zi: menținerea vie a sprijinului occidental”, a declarat Keir Giles, consultat la think-tank-ul Chatham House din Londra.

„Acesta ar putea fi motivul pentru care președintele Zelenski a spus că dorește ca războiul să se termine înainte de Crăciun, deoarece adevăratele probleme vor fi ca Occidentul să-și țină promisiunile pe termen lung”, a adăugat Giles.

Criza combustibilului în toiul iernii este ceva la care oficialii și diplomații europeni se gândesc zilnic, Rusia reprezentând aproximativ 55% din totalul importurilor de gaze ale Europei în 2021.

De asemenea, aproape jumătate din exporturile de petrol rusești merg către țările europene. În 2021, UE a importat din Rusia aproximativ 2,2 milioane de barili de țiței pe zi. 

„În cadrul Uniunii Europene va fi foarte dificil și trebuie să încercăm să ne respectăm promisiunea de a anula Rusei capacitatea de a obține profit din gaze și alte surse”, spune un înalt diplomat european, referindu-se la un acord încheiat între Statele membre UE privind reducerea utilizării gazului rusesc cu 15%.

Cu toate acestea, acordul a fost criticat pentru că este voluntar, iar oficialii se tem că, atunci când se vor afla sub presiune, unele țări europene pur și simplu nu vor mai respecta acordul voluntar.

„În Europa de Vest încă există voci care nu poate fi convinse că dependența de energia rusă a fost o vulnerabilitate catastrofală autoprovocată și chiar și acum speră la o revenire la „normalitate” în relația cu Rusia”, mărturisește Keir Giles.

Unii oficiali europeni se tem, de asemenea, că strategia occidentală de a înarma Ucraina devine o soluție pe termen scurt la o problemă pe termen lung: un război fără un punct final clar.

Armele franceze sunt în prezent pe câmpul de luptă în Ucraina, în timp ce Germania a încălcat promisiunea deceniilor de politici pacifiste atât pentru a-și crește propriile cheltuieli pentru apărare, cât și pentru a trimite arme Kievului, deși a fost criticată pentru că livrarea armelor către ucraineni durează mai mult decât era necesar.

„La început, răspunsul occidental a fost mai greu decât se aștepta Rusia. Din punct de vedere tactic, Kremlinul a greșit mult. Din punct de vedere politic, a fost destul de ușor să te raliezi în spatele Ucrainei și să argumentezi pentru donarea de arme și sprijin financiar”, a declarat un oficial NATO pentru CNN.

„De-a lungul timpului, tipurile de arme pe care le trimitem au devenit mai complicate, la fel ca instruirea necesară pentru a le folosi în mod eficient. Vestea bună este că aceste arme îi ajută pe ucraineni să reziste. Vestea proastă este că, cu cât războiul continuă mai mult, cu atât mai scurtă va fi furnizarea acestor arme, făcându-i pe expediatori să renunțe cu greu la ele”, a adăugat oficialul NATO.

Pe lângă costurile economice și militare care afectează deja generozitatea Occidentului pentru Ucraina, există și îngrijorarea serioasă că lumea începe să manifeste deja o oboseală în raport cu războiul, pe măsură ce conflictul a intrat într-o fază de uzură.

„În februarie, era ușor să te arunci în vagonul anti-Putin. Acum războiul este în faza strategică plictisitoare. Există mai puține câștiguri și pierderi zilnice și există mai puține oportunități de a te fotografia”, a spus un alt diplomat din NATO.

Unele țări vest-europene, în special Germania și Franța, au declarat public că va trebui să existe dialog între Occident și Moscova. 

Președintele francez Emmanuel Macron a spus în repetate rânduri că el crede în faptul că, la un moment dat, va trebui să aibă loc negocieri între Rusia și Ucraina, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz a fost criticat pentru mesaje mixte cu privire la gazul rusesc și, cel mai recent, dacă Europa ar trebui să interzică posibilitatea cetățenilor ruși de a obține vize de călătorie pentru Europa. 

Citește și: Germania se opune interdicției de intrare în UE pentru ruși. Scholz: „Nu este războiul poporului rus, este războiul lui Putin”

Următoarele câteva luni vor fi cele mai grele pentru națiunile europene de la începutul războiului. Cetățenii vor simți criza costului vieții pe tot continentul. Unii vor trebui să aleagă între a-și încălzi casele și a mânca. 

În acest context, este greu pentru liderii politici să justifice cheltuirea banilor și a energiei în sprijinul unei țări îndepărtate, mai ales când unii dintre cetățenii lor pot simți și pot reproșa că au fost suficient de generoși cu Ucraina până acum.

Mai mulți oficiali occidentali au declarat pentru CNN că sunt îngrijorați că, la un moment dat, liderii politici ar putea decide că cel mai bun lucru este să negocieze un acord de pace și să submineze dorința finală preferată de Ucraina, care are în vedere ca forțele ruse să se retragă total din Ucraina, iar țara să revină la granițele sale recunoscute internațional. 

„Există o îngrijorare tot mai mare în unele părți că, dacă Ucraina pare să piardă teren în fața Rusiei, acest lucru ar putea accelera apelurile pentru o înțelegere negociată. Zelenski trebuie să continue să stârnească emoție și să promoveze mesajul că Ucraina încă face progrese, luptă din greu și are nevoie de arme”, a declarat Theresa Fallon, director al Centrului pentru Studii Rusia-Europa-Asia din Bruxelles.

„De îndată ce oamenii simt că [Kievul] este de partea învinsă, ar putea începe să se întrebe de ce continuăm să furnizăm arme costisitoare Ucrainei într-un moment de stres economic”, a mai explicat Theresa Fallon. 

Vor veni momente critice, subliniază aceasta, deoarece mulți aliați cheie ai liderului de la Kiev trec și ei prin perioade politice de tulburări interne. 

Italia va organiza alegeri pe 25 septembrie, Regatul Unit va avea un nou prim-ministru, iar Statele Unite vor organiza alegeri la jumătatea mandatului, care ar putea determina ceea ce a mai rămas din primul mandat al președintelui american Joe Biden.

Citește și: Medvedev intervine în alegerile din Italia. Presa din peninsulă denunță „ingerinţa Rusiei”

„Pe măsură ce problemele politice interne încep să domine agenda politică, cetățenii s-ar putea întreba de ce ajutăm Ucraina în loc să construim infrastructură”, a mai spus Fallon.

Majoritatea oficialilor recunosc că nimeni nu are nicio idee despre cum se încheie acest conflict. Și, deși cei mai mulți și-ar dori să vadă că Ucraina își atinge obiectivele de a-l înfrunta pe Putin și de a-l forța să părăsească țara lor, adevărata lor hotărâre nu a fost încă testată pe deplin.

Iar adevărul dureros este că, dacă va veni momentul, o pace negociată care să-l implice pe Putin s-ar putea să nu se simtă la fel de îngrijorătoare pentru țările care nu au o frontieră comună cu Rusia și care nu văd Moscova ca singura cauză a unei astfel de crize existențiale.

Citește și: Șase luni de infern în Ucraina. Cum a ajuns în impas războiul smintit al lui Putin („The Guardian”)