Fostul secretar de stat american, Henry Kissinger, veteran al diplomației SUA, a îndemnat Occidentul să nu mai încerce să provoace o înfrângere zdrobitoare a forțelor Rusiei în Ucraina, avertizând că ar avea consecințe dezastruoase pentru stabilitatea pe termen lung a Europei, transmite The Telegraph. El de asemenea a spus că în urma negocierilor dintre ruși și ucraineni, care ar trebui să înceapă în următoarele două luni, linia de demarcație ar trebui să fie „ideal” o întoarcere la „status-quo-ul de dinainte” de război.

Fostul șef al diplomației americane și arhitect al apropierii dintre SUA și China în timpul Războiului Rece a declarat la Forumul Economic Global de la Davos că ar fi fatal pentru Occident să fie atras în starea de moment și să uite locul adecvat al Rusiei în balanța de putere europeană.

Kissinger a spus că războiul nu trebuie lăsat să mai continue pentru mult timp și a fost aproape să ceară Vestului să convingă Ucraina să accepte negocierile în termeni care se îndepărtează cu mult de actualele sale obiective de război.

„Negocierile trebuie să înceapă în următoarele două luni înainte de a creea revolte și tensiuni care nu vor fi depășite cu ușurință. Ideal, linia de demarcație ar trebui să fie o întoarcere la status-quo-ul de dinainte. Războiul dincolo de acel punct nu ar fi despre libertatea Ucrainei, ci un nou război împotriva Rusiei înseși”, a spus acesta.

El a afirmat la Forumul Economic Mondial că Rusia a fost o parte esențială a Europei timp de 400 de ani și a fost garantul structurii balanței de putere europene în momente critice. Liderii europeni ar trebui să nu piardă din vedere relația pe termen lung și nici nu ar trebui să riște împingerea Rusiei într-o alianță permanentă cu China.

„Sper ca ucrainenii să echivaleze eroismul pe care l-au arătat cu înțelepciunea”, a spus fostul oficial american, adăugând cu faimosul său simț al realpolitik-ului că rolul adecvat pentru acest stat este să fie mai degrabă un tampon neutru decât o frontieră a Europei.

Declarațiile lui vin în contextul semnelor tot mai prezente că coaliția occidentală împotriva lui Vladimir Putin se sfărâmă tot mai mult, având în vedere că criza alimentelor și a energiei se adâncește și că sancțiunile s-ar putea să-și fi atins limita, notează The Telegraph.

„Vedem ce e mai rău din Europa”, a spus vicecancelarul german Robert Habeck într-o izbucnire nervoasă la Davos, acuzând Ungaria și alte state recalcitrante că paralizează încercările UE de a impune un embargo deplin asupra țițeiului rusesc.

Habeck, care este și ministru al economiei, a spus că Germania este mai mult sau mai puțin pregătită să îndure șocul unei tăieri complete a importurilor de petrol din Rusia însă că alții vor să continue ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. „Mă aștept ca toată lumea să lucreze să găsească o soluție și nu să stea pe spate și să lucreze la construcția parteneriatului lor cu Putin”, a spus acesta.

Yuri Vitrenkio, șeful consorțiului ucrainean de energie Naftogaz, a spus că cei care refuză cer să fie exceptați de la embargo pe motive false. „Ceea ce vor cu adevărat este o călătorie gratuită cu petrol rusesc la preț redus”, a spus oficialul.

11 senatori republicani și 57 de congresmeni din SUA au votat împotriva unui ajutor colosal de 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina.

„Putin se bazează pe pierderea concentrării în Occident iar asta este adevărata noastră provocare. Oamenii sunt la fel de îngrijorați sau chiar mai îngrijorați privind creșterea prețului la gaze și cumpărături”, a spus senatorul Christopher Coons.

„Nu sunt sigur că unitatea va dura. S-ar putea să nu obținem următorul vot”, a spus Eric Cantor, fost lider de grup din Camera Reprezentanților a SUA, figură importantă în politica sancțiunilor împotriva Iranului.

Președintele Volodimir Zelenski s-a adresat forumului, spunând „acesta este anul când învățăm dacă forța brută va domni asupra lumii”. Dacă se va întâmpla asta, el a adăugat că nu va mai avea rost să aibă loc vreun Forum Economic Mondial la Davos.

Însă el a spus și că Rusia ar trebui tăiată complet de lumea civilizată și că tot comerțul ar trebui să se oprească până când forțele rusești sunt alungate din Ucraina. „Sancțiunile ar trebui să fie maxime, astfel încât Rusia și oricare alt potențial agresor care vrea să ducă un război brutal împotriva vecinului său să știe clar care sunt consecințele imediate ale acțiunilor lor”, a spus el.

Însă abilitatea Occidentului de a menține un front unit în încercarea unui astfel de conflict absolut este pusă la îndoială. Cantor a spus că va fi nevoie de sancțiuni secundare împotriva altor state, punând Occidentul într-o confruntare directă cu China, India și aproape 60 de state care refuză să sprijine o rezoluție ONU ce denunță invazia Rusiei.

Ministrul energiei din India, Shri Hardeep Puri, a dat la o parte sugestiile că țara sa ar trebui să se oprească din a cumpăra țiței rusesc. „Europenii cumpără mai multă energie din Rusia într-o după-amiază decât o facem noi într-un trimestru”, a spus el la Davos.

Cantor a spus că SUA sunt în pericol să supraevalueze șansele lor. „Trebuie să avem sprijin multilateral. Suntem deja acuzați de folosirea valutei de rezervă a lumii drept o armă. Chiar și aliații și prietenii încep să se întrebe, dacă o folosești în acest fel și noi am putea fi într-o zi supuși acestor sancțiuni”, a spus el.

Congresul american este împărțit în privința obiectivului suprem al războiului. Senatorul Joe Manchin a spus că SUA ar trebuie să continue până când va exista o „victorie” clară care restaurează tot teritoriul ucrainean și duce la răsturnarea lui Vladimir Putin, însă alți membri ai delegației Congresului american la Davos vor un rezultat negociat.